CURIERUL CONSERVATOR, o publicatie nonprofit si necenzurata
NIHIL SINE DEO: Monarhia românească. Nr. revizie pagină: 46 .
Capitole media
. Prima pagina
. Internațional
. Antimondializare
. România
. Emigratia romana
. Manipulare media
. Educație
. Sănătate
. Ecologie
. Crestinismul nostru
. Știință
. Monarhia noastră
. Umor
. Papagalul Republican
. Imagini din România
. Pentru Demnitate
. Jurnalism necenzurat
. Știați că...
. Arhiva
. Legături Externe
. Redacția

Scutul Creștin Românesc

.
 
Initiative
. 
Sesizări

Arhiva Mesajelor Regale

Aici puteți citi o selecție din Mesajele Majestății Sale Regele Mihai I
Arhiva pornește cu selecții din 1996, anul înființării publicației independente Curierul Conservator. Pentru materiale mai ample, rugăm vizitarea saitului oficial al Casei Regale

Mesajul de Căciun și Anul Nou 2011 al MS Regelui Mihai
Mesajul de Anul Nou 2010 al MS Regelui Mihai I
(n.r. Probabil unul dintre cele mai esențiale și pilduitoare mesaje adresate românilor)
Mesajul de Anul Nou 2009 al MS Regelui Mihai I
Mesajul de Anul Nou 2008 al MS Regelui Mihai I
MS Regele Mihai I al României despre alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel
Mesajul MS Regelui Mihai I cu prilejul celei de a III-a Adunări Ecumenice Europene 04.09.2007.
Alocuțiunea pentru Camerele Reunite ale Parlamentului 2006
Anul Nou 2007
Anul Nou 2006
Anul Nou 2003
Anul Nou 2001
Ajunul Anului Nou 1999
Ajunul Anului Nou 1997
NATO (OTAN) și România
Redeschiderea Muzeului de Artă de la Palatul Regal

 


Momente deosebite din viața Monarhiei din România

 

De la Domnitori, la Rege, până la impostura republicană de azi:
Monarhia și România în contextul istoric, social și economic

. 30 martie 1866 - după ce Filip de Flandra refuză tronul Principatelor Române, Locotenența Domnească publică o proclamație prin care recomandă alegerea prin plebiscit a lui Carol-Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen ca Domn al României, cu numele de Carol I.
. 10 Mai 1866 - Carol I soseste in Bucuresti, capitala Romaniei. Depune juramântul in fata Parlamentului. Aceasta zi devine Sărbatoarea Națională a Regatului României, până la lovitura de stat republicană din decembrie 1947.
. 29 iunie 1866 - Este introdusă o nouă Constitutie, care instituie principiile monarhiei parlamentare, a separăririi puterilor în stat și votul censitar.
. 3 noiembrie 1869 - Carol se căsătorește cu Elisabeta de Wied.
. 20 august 1870 - Se naște Maria, fiica cuplului princiar, care moare de scarlatina in 1877. Carol si Elisabeta nu au mai avut copii.
. 12 aprilie 1877 - Incepe razboiul ruso-turc. Romania permite trecerea trupelor rusesti pe teritoriul sau. Turcii bombardeaza localitatile romanesti de la Dunare.
. 26 aprilie 1877 - Românii ripostează viguros la Calafat, deschizând foc asupra fortificațiilor musulmanilor din orașului Vidin, pe malul opus al Dunării, unde turcimea era comasată în vedera declanșării unui atac.
. 10 Mai 1877 - după ce cu o zi înainte Parlamentul dezbate problema, Carol I proclamă solemn Independența Absolută a României. (Marxistii de după 1947, au încercat să înlăture orice urma a monarhiei din istoria tarii, "mutând" sărbatorirea independenței pe... 9 mai.)
. 16 august 1877 - Are loc la cartierul imperial rusesc intalnirea lui Carol cu tarul Alexandru al II-lea, si marele duce Nicolae. Carol I preia conducerea reunita a trupelor romane si ruse. Dupa lupte grele, turcii cer armistitiu.
. 19 februarie 1878 - Pacea de la San Stefano. Rușii refuză participarea României aliate la tratative. Tot în acest spirit, puterea imperială, în expansiunea ei lentă către Occident, ocupă judetele de sud ale Basarabiei, vechi teritorii românești.
. 14 martie 1881 - Se aprobă proiectul de lege prin care România devine din Principat, Regat. Carol primește titlul de Rege al României.
. 10 Mai 1881 - România este proclamată Regat.
. 19 aprilie 1889 - Principele Ferdinand -nepotul Regelui Carol I- sosește în țară ca viitor moștenitor al Tronului.
. 29 decembrie 1892 - Ferdinand se căsatoreste cu Maria de Edinborough, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.
. 15 octombrie 1893 - Se naste Carol, fiul lui Ferdinand si al Mariei, viitorul Rege Carol al II-lea. Dupa el au mai urmat cinci copii: Elisabeta, viitoare Regina a Greciei, Maria, viitoare Regina a Iugoslaviei, Nicolae, Ileana (Maica Alexandra- dupa ce se va calugari) si Mircea care avea sa moara de febra tifoida la numai 4 ani in timpul primului razboi mondial.
. 16 iunie 1913 - declansarea celui de-al doilea razboi balcanic. Pe 27 iunie, Romania declara razboi Bulgariei. In urma acestui razboi Romania primeste sudul Dobrogei unde traieste o puternica populatie românească (Cadrilaterul).
. 1914 - declansarea primului razboi mondial. Romania ca aliat al Austro-Ungarei si Prusiei ar fi trebuit sa intre in razboi alaturi de puterile centrale.
. 21 iulie 1914 - Consiliul de Coroana proclama neutralitatea Romaniei. Regele Carol, desi fidel intelegerilor cu puterile centrale, se supune in cele din urma hotararii consiliului.
. 27 septembrie 1914 - Regele Carol I moare, la 75 de ani (dupa doi ani moare si Regina Elisabeta, sotia sa). Principele Ferdinand devine Rege.
. 28 septembrie 1914 - Regele Ferdinand I depune juramantul. El promite ca va fi "un bun roman", ceea ce insemna ca nu se va opune intrarii in razboi impotriva Austro-Ungariei si Prusiei.
. 14 august 1916 - In Consiliul de Coroana se hotaraste intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei. Se declara razboi Austro Ungariei, iar trupele romane intra in Transilvania. Riposta Puterilor Centrale este foarte puternica.
. 1916 noiembrie - Sub amenintarea trupelor germane care ocupa Bucurestiule Regele si Guvernul isi muta sediul la Iasi.
. 1917 vara - Lupte eroice la Marasesti, Oituz, Marasti. Trupele romane obtin memorabile victorii.
. 1917 octombrie-noiembrie - retregerea Rusiei din razboi ca urmare a declansarii revolutiei bolsevice.
. 1918 27 martie - Sfatul Țării de la Chișinău, capitala provinciei ocupate de ruși (Basarabia), proclamă unirea cu Regatul României.
. 24 aprilie 1918 - Se semneaza pacea parțială între Romania și Puterile Centrale. Regele Ferdinand nu a ratificat acest tratat de pace, care devine astfel nul.
. 15 noiembrie 1918 - Bucovina, provincie aflată sub ocupație austriacă, se unește cu România.
. 1 decembrie 1918 - Marea Adunare de la Alba Iulia proclamă unirea Transilvaniei cu Regatul Romaniei (zis și Vechiul Regat). Tratatele de pace semnate dupa incheierea primului razboi mondial aveau sa valideze aceste acte.
. 1919 august - dupa ce in timpul razboiului Carol fugise cu Ioana Lambrino la Odessa, acesta e obligat de familia regala sa renunte, pentru a doua oara, la tron. In februarie 1920 Carol revine asupra deciziei.
. 10 martie 1921 - Principele Carol se casatoreste cu Elena, Principesa din familia regala a Greciei.
. 25 octombrie 1921 - Se naste Mihai, fiul lui Carol si al Elenei, viitorul Rege al Romanilor.
. 15 octombrie 1922 - Regele Ferdinand si Regina Maria sunt incoronati la Catedrala din Alba Iulia ca Suverani ai Romaniei Intregite.





1922 Încoronarea la Catedrala din Alba Iulia



. 28 martie 1923 - Regele Ferdinand promulga "Constituția din 1923", una din cele mai democratice constituții ale vremii, act care consfințea printre altele și votul universal, deasemenea are loc si reforma agrară promisa de Rege, act prin care milioane de țărani/agricultori sunt împroprietăriți cu pamânt.
. 30 decembrie 1925 - In urma plecarii Principelui Carol cu amanta sa, Elena Wolf alias Lupescu, la Paris, si a scrisorii acestuia de renuntare pentru a treia (!) oara la tron, Consiliul de Coroana convocat de Ferdinand il proclama pe Mihai mostenitor al tronului Romaniei.
. 20 iulie 1927 - Moare Regele Ferdinand, dupa numai 13 ani de glorioasa domnie. Mihai devine pentru prima data Rege, sub obladuirea Regentei formate din Patriarhul Miron Cristea, Principele Nicolae, fratele lui Carol, si George Buzdugan.
. Septembrie-24 octombrie 1929 - Marea finanță declanșează crahul bursier de la New York Stock Exchange, prin sustragerea subită a capitalului lichid disponibil. Sute de mii de investori sunt astfel furați, prin aneantizarea valorilor acțiunilor cumpărate (banii nu s-au "evaporat", ei au fost numai transferați în integralitate în buzunarele marii finanțe). Prin criza economică astfel declanșată la scară mondială, marea finanță reușește să acapareze și ultimile economii ale cetățenilor, generalizând panica, disperarea și coroziunea socială, pregătind astfel drumul către un nou război mondial, care să le faciliteze construirea unei noui ordini mondiale (Pentru mai multe despre planul satanist, vedeți aici scrisorile masonului Albert Pike către masonul Mazzinni).
. 6 iunie 1930 - Carol se întoarce in țară, și după două zile este proclamat Rege, cu numele de Carol al II-lea, acesta fiind pe toată perioada guvernării un personaj de moralitate dubioasă, spoliator și afemeiat. Dupa scurt timp, revine în România și o amantă a Regelui.
. 1 noiembrie 1932 - Divorțul dintre Carol și Elena. Mama lui Mihai este nevoită mai apoi să părasească România la presiunile lui Carol al II-lea.

 

 

 

 

 

 

Grație și Noblețe: Regina Elena, victima unor mașinații anticreștine -de natură antimonarhistă- la care s-a pretat aventurierul Carol al II-lea.

. 10 februarie 1938 - Regele Carol al II-lea abrogă Constituția din 1923 și instaurează"dictatura regală".
. 23 august 1939 - Germania și Rusia (URSS) semnează un acord de cooperare, în care se trasează fantezist noi frontiere și zone de influență în Europa.

 


Criminalii veseli la un pahar: Ribbentropp, Molotov, "Stalin".
Cooperarea imperialistă germano-rusă are meandre, dar înainte de toate o veche tradiție

. 1 septembrie 1939 - Începerea celui de-al doilea razboi mondial.
. 26 iunie 1940 - Sub protecția unei înțelegeri semnate pe 23 august 1939 între miniștri de externe Ribbentropp (mason) și Molotov (mason) act care includea și un protocol secret referitor la România, URSS-ul adresează un ultimatum României, în care impune nici mai mult nici mai puțin decât cedarea în numai 30 de zile a Basarabiei. După două zile de derută, crime de genocid, si furturi comise asupre populației românești, institutiile Regatului România sunt anihilate de catre marxistii care ocupă provincia înainte de termenul stabilit în ultimatum.
. 19-21 august 1940 - Sub "protecția" diplomației național-socialiste și sub spectrul sumbru al forțelor armate germane, au loc așazise "tratative" romano-bulgare, prin care România este obligată de nemți să cedeze Cadrilaterul Dobrogei, o provincie cu populatie românească.
. 30 august 1940 - Dictatul de la Viena. Sub presiunile diplomatiei germane care mima rolul de "protector", Romania pierde Transilvania de Nord-Vest in favoarea Ungariei, un teritoriu ancestral locuit in majoritate de români.
. 5 august 1940 - In urma presiunilor forțelor politice proromânești conduse ferm de Mișcarea Legionară, regele Carol al II-lea cedează generalului Antonescu majoritatea puterilor în stat.
. 1 septembrie 1940 - luliu Maniu, liderul PNȚ, se întâlnește cu generalul Ion Antonescu la Ploiești, unde discută inlăturarea regelui Carol al II-lea și formarea unui cabinet de coaliție. Discuțiile au fost duse mai apoi deasemena cu liderii liberali și șefii legionarilor, cu scopul constituirii unui guvern salvator de "uniune națională". Paralel, legionarii au acționat pe teren, făcând presiuni armate asupra instituțiilor de stat și a unităților militare infiltrate cu camarila coruptă a lui Carolal II-lea.
. 6 septembrie 1940 - Carol abdica in favoarea fiului său, Mihai care devine pentru a doua oara Rege (Mihai I). Se instaurează deasemenea statul național-legionar, condus de Horia Sima si generalul Ion Antonescu, care s-a impus cu sprijin oficial din Berlin și aranjamente oculte din Londra*. Regele are puteri limitate, simbolice. Sub noua guvernare începe reînvigorarea administrației teritoriale a regatului.
. 7 septembrie 1940 - Fostul Carol al II-lea, un rege nu numai trădător dar și hoț, părăsește România împreună cu concubina sa "Lupescu" (alias Grunberg) cu o garnitură de tren ticsită cu aur, bijuterii, tablouri și opere valoroase de artă, care aparțineau de fapt statului român. O unitate de patrioți români încearcă -fără succes- oprirea trenului fostului monarh în Banat (De aici, printr-o mistificare de date și personalități, s-a născut legenda "trenului cu obiecte furate", pe care neo-marxiștii o impută abuziv regelui Mihai I. Corect, este vorba de fostul Carol al II-lea și concubina sa).
. 20-27 ianuarie 1941 - Are loc lovitura de stat antonesciană. Sub imboldul si protectia germanilor, dar si cu anumite implicații ale serviciilor secrete britanice, Antonescu* trădează forțele autentic pronaționale, prin provocarea unei lovituri de stat, care este ulterior imputată Mișcării Legionare (de istoriografi mincinoși, masoni și antiromâni de teapa lui M. Roller), prin puciul antonescian numit impropriu "Rebeliunea Legionară" ("istoriografii" mitomani masoni uită să explice în mod credibil, documentat, de ce Legiunea ar fi dorit să dea un "puci", din moment ce era deja la putere...). După scoaterea din guvern, asasinarea și arestarea legionarilor creștini care nu reușesc să se salveze în străinătate, se instaureaza dictatura militară a lui Ion Antonescu și odată cu el, controlul german absolut asupra României (adică resturile de teritorii rămase după prăduirea nemțească, rusească, maghiară, bulgară).
---------------
* Ion Antonescu -soldat arogant, lipsit de scrupule (a tras în populația română la răscoala din 1907!) avid de onoruri și putere - era un mason inițiat într-o lojă londoneză, pe timpul șederii sale ca atașat militar în Regatul Unit. Studiați aici deasemenea cazul foarte evocator al destituirii prea zelosului ministru de interne legionar Constantin Petrovicescu, cel care aproape reușise să-l demascheze, via caz Dimitrie Sarantopoulos, un asasin plătit și agent mason britanic. Lovitura de stat antonesciană se precipitează pe data de 21.01.1941, exact la o zi după ce guvernul legionar confiscase arhivele secrete ale masoneriei din România, în scopul publicării acestora.
. 22 iunie 1941 - România intra in razboi impotriva URSS, alături de Germania si Italia.
. 1 ianuarie 1943 - Un Rege pacifist: În mesajul sau de Anul Nou, Regele Mihai ia pozitie impotriva razboiului, lucru ce starneste repetat furia germanilor, inclusiv cea a dictatorului Antonescu.
. 1943-1944 - In urma înfrangerilor suferite în Rusia, petrecute în principal datorită nesăbuirii generalilor germani și nerespectarea angajamentelor nemțești de aprovizionare cu material de război, Regele Mihai, sprijinit de toate partidele de opoziție, poartă tratative secrete de pace cu reprezentanții Puterilor Aliate.
. 1944 martie - Trupele rusesti intră pe teritoriul României.
. 23 august 1944 - După numeroase trădări diplomatice germane (a se vedea aici cazurile Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei si sudului Dobrogei unde nemții au fost direct implicați), după cerințe militare nesăbuite și nerespectarea din partea germanilor a tuturor acordurilor economice*, se impune o reorientare radicală a politicii externe românești. In urma refuzului lui Antonescu de a incheia armistitiul cu aliatii, Regele Mihai il demite si arestează, numind apoi un guvern militar condus de generalul Sănătescu si sprijinit de partidele democrate, inclusiv de minusculul partid comnunist (care are practic 26 de membri). In cursul serii Regele transmite prin radio o proclamatie catre popor, prin care anunta acceptarea armistitiului cu Aliatii. Dupa numeroase tradari si furturi masive suferite de români din partea germanilor, România începe lupta de eliberare si au loc lupte grele intre romani si ocupatorii germani, in urma carora Capitala Romaniei este eliberata fara nici un ajutor, nici din partea sovieticilor nici din partea aliatilor.
-----------
* Nemții, chipurile "aliații" nostri , furau ca în codru, vlăguind economia României, utilizând tot felul de tertipuri pentru a scoate cât mai mult petrol și alimente de la români, utilizând masiv bancnote false, maldăre de lei fără valoare aduse clandestin din Germania. Guvernul legionar sub H. Sima -împreună cu serviciul Siguranței- au depistat și dovedit furturile, dar trădătorii din sânul puterii nu au intervenit atunci corespunzător.
. 30 august 1944 - Trupele rusesti invadeaza Bucurestiul eliberat complet de germani numai de catre trupele romane.
. 12 septembrie 1944 - Semnarea la Moscova a armistitiului.
. 25 octombrie 1944 - Transilvania este eliberata in intregime chiar in ziua de nastere a Regelui Mihai. (Indiferent de realități istorice și victoriile militare românești plătite cu sânge, România nu va primi mai târziu statutul de națiune cobeligerantă.)

 

 

 

1944 Reîntoarceare instituțiilor regale românești în Transilvania
. 2 decembrie 1944 - Sănătescu isi da demisia din functia de premier. Este numit ca sef al guvernului generalul Nicolae Radescu.
. 6 martie 1945 - In urma amenintarilor rusesti, la putere vine un guvern procomunist, condus de masonul marxist Petru Groza.
. 20 august 1945 - Regele Mihai cere demisia guvernului impostor procomunist, fiind sprijinit în acțiune de Iuliu Maniu și Constantin Brătianu, liderii legitimi ai principalelor partide democratice. Cu sprijinul marxiștilor ruși și noile elite prorepublicane din România, Petru Groza refuză ăa demisioneze si își continuă ilegal activitatea de premier.
. 21 august 1945 - Regele refuza colaborarea cu guvernul procomunist si declanseaza "greva regala". Regele inceteaza a mai promulga actele si legile emise de guvern. Greva va dura pana in ianuarie 1946. Este singura greva regala cunoscuta în istorie.
. 4-11 februarie 1945 - Are loc conferința de la Yalta între SUA reprezentate prin Roosevelt, Regatul Unit reprezentat prin Churchill, URSS reprezentate de Iosif "Stalin" (alias Kochba) și anumite grupuri de interes transnațional, reprezentate de Morgenthau (n.b. toți sunt masoni). Se consfințește împărțirea și jefuirea atât a Germaniei învinse cât și a Europei de Est. Se conturează astfel manevra politică numită "Războiul Rece". România este abandonată și atribuită ilegal, cu 90% , în zona de influență și de spoliere a Rusiei.
1945 Criminalii masoni de la Yalta
. 8 noiembrie 1945 - Cu ocazia onomasticii Regelui, are loc o mare manifestatie promonarhista si anticomunista. Guvernul marxist deschide focul in multimea pasnica si opereaza nenumarate arestari abuzive.
. 1946 ianuarie - In urma lipsei de suport din partea SUA si a Angliei, Regele inceteaza greva, insa numeste in guvern doi membrii ai partidelor democratice.
. 19 noiembrie 1946 - Se tin ultimile alegeri libere parlamentare. In urma victoriei covarsitoare a democratilor lui Maniu si Bratianu guvernul procomunist falsifica rezultatele prin inversarea procentajelor. Fortele aliate nu intervin in favoarea dreptatii si democratiei, respectând astfel tratatul secret semnat de Churchill, Roosevelt si Stalin la Yalta, tratat prin care România fu tradata si aruncata în brațele marxistilor rusi.
. 29 iulie - 4 noiembrie 1947 - In urma unei inscenari marxiste, sunt arestati si "judecati" abuziv Iuliu Maniu si alti lideri democrati. Maniu este "condamnat" la temnita pe viata, ceea ce practic corespunde pedepsei cu moartea.
. 1947 noiembrie - Regele Mihai, participand la nunta Elisabetei a Regatului Unit, cere sprijinul liderilor occidentali pentru actiunile sale impotriva comunistilor si sovieticilor. Mihai se logodeste cu Ana de Bourbon-Parma, cu care se va casatori un an mai tarziu, in exil. Comunistii sperau ca Mihai nu se va mai intoarce in tara, insa Regele revine in Romania, anuntând oficial guvernul de intentiile sale de a se casatori.
. 30 decembrie 1947 - Palatul Regal este inconjurat de trupe bolsevice, cu unitati romane fidele comunistilor si trupele rusesti de ocupatie. Sub santajul cu asasinarea a mii de tineri aflati în incinta Palatului Regal si sub amenintarea directa cu pistolul din partea lui Petru Groza, Regele este nevoit sa semneze o fituică zisă "actul de abdicare". Marxistii proclamă imediat Republica Populară.
. 3 ianuarie 1948 - Regele paraseste Romania cu trenul, alaturi de mama sa si de cativa apropiati.
. 1948 martie - Regele Mihai declara la Londra ca abdicarea sa a fost obtinuta prin forta fizica fiind in consecinta declarata nula. Ca urmare a acestor declaratii, guvernul comunist retrage ilegal Regelui Mihai I si membrilor Familiei Regale cetatenia romana. Sunt confiscate abuziv toate proprietatile regale.
. 1948-1989 - Regele Mihai I sprijina simbolic generatiile exilului romanesc, în neobosita si diversa lupta împotriva regimului marxist instaurat împreuna cu republica. Regele Mihai I trimite mesaje întaritoare si ia parte la numeroase evenimentele majore, atunci când exilul reuseste sa se uneasca în trup si spirit, în pofida disensiunilor create atât de divergente politice firesti, dar si de inutile orgolii personale cât mai ales de operatiile servicilor secrete ale statelor socialiste, îndeosebi de către cele criminale ale republicii România.
. 1 august 1977. Începe greva minerilor din Valea Jiului. Sute de muncitori declară grevă, sechestrează lideri marxiști, întocmesc un rând de declarații politice care depășesc cadrul revendicărilor economice, cerând libertate și democrație pentru România. Liderii grevei sunt asasinați, restul muncitorilor sunt deportați în minele din republică de către serviciile secrete bolșevice. Exilul românesc se face ecoul doleanțelor românești. Franța este țara cu cele mai multe informații și analize pertinente, inimoase despre greva minerilor din Valea Jiului.
. 1984 Ion Ratiu - lider PNȚ și Cavaler de Malta- reușește în 1984 să readucă în plină actualitate Monarhia românească, prin unica și foarte reușita sa initiativá de unire a exilului românesc. Structura pan-politică, ce cuprinde multe partide și curente de opinie, este numita întâi Uniunea Românilor Liberi, iar mai apoi Uniunea Mondiala a Românilor Liberi, devenind singura organizatie româneasca tutelară -credibilă și energică- ce activează în democratiile occidentale (CNR-ul, o structură mai veche și compromisă, fiind degenarat la simplă curea de transmisie a regimului de la București). Au loc participari simbolice ale MS Regelui Mihai I la reuniuni ecumenice crestine precum întâlnirile anuale de la Soultzmatt (loc unde se află cimitirul soldatilor români cazuti prizonieri în primul Raboi Mondial, eroi ce au fost întâi internati in lagare si mai apoi asasinati, prin inanitie, de catre germani).
. 15 ianuarie 1987. Are loc la Brașov revolta autentică, neregizată, a muncitorilor contra puterii marxiste. Revolta pornită de muncitorii de la uzina de camioane "Steagul Roșu" este înăbușită în sânge de către puterea din România, prin intermediul securității, armatei și a partidului comunist. Exilul românesc, în frunte cu steagul și imnurile Monarhiei, este solidară cu românii revoltați, protestează față de brutalitatea regimului din București și face public acest eveniment, pe care presa occidentală îl tratează superficial, pentru a nu răci relațiile mănoase cu regimul bolșevic (primele informații apar după aproape 4 zile de la incident, "defecțiune" mai rar întâlnită la presa centrală!).

 

 

Brașov, noiembrie 1987
Se restabilește ordinea
bolșevică


. 2-3 decembrie 1989 - Are loc la Malta întâlnirea istorică între Președintele SUA, George Bush și președintele URSS Mihail Gorbaciov (n.b. ambi fiind masoni inițiați conform parcticilor acceptate). Prin aceasta se începe la Malta o nouă etapă spre realizrea noii ordini mondiale. Acordul bilateral secret reorientează global mecanismele sociale, economice și politice în marele spațiu eurasiatic. Se renunță la modelul așazisului "război rece" și la împărțirea samavolnică a Europei, act infam consfințit 1945 la reuniunea de la Yalta între Churchill, Roosevelt și "Stalin" (alias Kochba). Pentru România, întreaga Europa și Orientul Apropiat începe o nouă etapă istorică, dinamica, jalonata însa deasemenea de razboaie sângeroase si furturi colosale (vezi, dezmembrarea Iugoslaviei si căsăpirea creștinilor, operația de fraudare a națiunilor esteuropene prin "privatizare" si "democratizare", actiuni care au (re)adus oficial la cârma noua-vechea plutocrație anticrestină; de considerat aici deasemenea seria de războaie hidoase și delirul masacrelor din Palestina, Liban, Irak, Afganistan și Transcaucaz, toate legate direct de reorientarea de la Malta).
. 16-22 decembrie 1989 - În România are loc o revoluție sângeroasă, care înlătură pentru câteva zile guvernul comunist și întregul sistem marxist. Sute de tineri români sunt asasinați cu extrem cinism și cruzime. Uniunea Mondială a Românilor Liberi sprijină acțiunile la nivel informativ, mediatic și militar (ex. procurare arme). Ulterior lui 22 decembrie si după dezorganizarea armatei române cu ajutorul decisiv al forțelor teroriste ale serviciilor secrete străine, asistate direct de către cele "românești" conduse de generalul Iulian Vlad, revoluția românilor creștini și anticomuniști este confiscată de către un grup restrâns și ocult de neomarxiști masoni, reprezentați oficial de Ion Ilici Iliescu, Petre "Roman" (alias Neulaender), Bârlădeanu, Brucan, Voican-Voiculescu, "Măgureanu" (alias Asztalos) ș.a. oameni care aveau să constituie pentru decenii oligarhia tradatoare republicana.


 


 

București, decembrie 1989
Tineri, sânge, luptă, speranțe


. 11 septembrie 1990 - George Bush sr. anunță oficial demararea ultimei faze pentru Noua Ordine Mondială, un proiect mason anticreștin, vechi de secole.
. 11 septembrie 2001 - Se declanșează terorismul politic mondial, prin atacul criminal care are loc asupra unor obiective din Statele Unite, oferindu-se astfel un pretext pentru războaie în regiunea Orientului Apropiat, menite a securiza cu viețile și avuțiile creștinilor, instabila Palestină ocupată de sioniști. Atacul terorist oferă deasemenea un pretext pentru îngrădirea și demontarea libertăților personale, drepturi fundamentale garantate constituțional în țările civilizate și creștine, îndeosebi în cea mai dezvoltată și credibilă democrație: Statele Unite ale Americii.
. 1990 - 2008 - Lupta guvernelor neomarxiste împotriva democraților autentici și a monarhiștilor, fie cei din țară sau cei din exilului românesc democrat și pronațional, continuă pentru mulți ani și sub diferite forme de dezagregare și dezbinare. După multe vicisitudini, arestari si persecutii provenite din partea neomarxistilor care au fost instalați la putere în urma Revolutiei din 1989, Familia Regală revine în România. Familia Regală are un aport diplomatic decisiv pentru integrarea României în OTAN (NATO) si Uniunea Europeana. Regele Mihai I si Familia Regala se pot bucura de unele propietati confiscate abuziv de socialistii republicani, dar nu este vorba de o repunere reala în drepturi si obligatii, atâta timp cât sistemul republican și oligarhia neomarxista conduc pe mai departe -iresponsabil si abuziv- destinele românilor prin intermediul coruptiei, ingineriei sociale, manipularii alegerilor si mai ales prin intermediul mecanismelor corozive psihopolitice înradacinate adânc în massmedia si educatie.
. 2007- România devine practic o membră deplină a supra-structurii dirigiste și birocratiste Uniunea Europeană (o versiune revizuită economic, social și politic, după cunoștințele acumulate în experiența la scară 1:1 a Uniunii Sovietice)
. 15 septembrie 2008 - Se declanșează terorismul economic mondial. La fel ca în Vinerea Neagră din 1929, marea finanță sustrage fraudulos la bursa newyorkeză, într-o singură oră, peste 550 de miliarde de dolari americani, în bani lichizi, declanșând astfel o nouă criză economică planetară, pe fondul unor prealabile speculații criminale cu obligațiuni CDS (credit default swaps). Lovitura se transformă într-un fatal efect de domino economic, care -în primă și pe lângă banii investorilor furați prin schema bursei- oferă acum marii finanțe pretextul accesului neîngrădit la banii publici, prin instrumentele subvențiilor (delirul bailout-uri) și al "pachetelor de stimul economic" (citește: prăduirea legalizată a contribuabilului).
Numai pâna în luna aprilie 2009 și numai în SUA, marea finanță a primit prin mecanismul bail-outurilor "stimulatoare" peste 12,8 triliarde de dolari SUA, bani proveniți din partea contribuabililor americani, o sumă care reprezintă de 14 ori cei 899,8 miliarde de dolari, suma întregii mase de dolari tipăriți, existenți în circulație (nivel statistic 03.2009)!


Pentru a întâmpina rezistența statală la aceste furturi epocale, o opoziție venită mai ales din partea economiilor naționale ale țărilor civilizate/inteligente, marea finanță începe să se îndrepte organizatoric către structuri de spoliere monetar-economice mondiale, dirigiste, care anunță un sfârșit iminent pentru sistemul capitalist, pentru economia de piață și pentru libertatea economică individuală.
România este și ea practic terminată economicește, fiind manevrată în faliment și în imposibilitatea de a-și plăti datoriile ei de peste 20 miliarde de dolari americani, datorii externe acumulate datorită furturilor sistematice girate de conducerea republicană 1989-2009. Astfel, generații întregi de tineri români nu mai sunt născute în libertate ci direct în sclavia sistemului bancar al marelui capital, fiind sacrificate pentru plata datoriilor create de republicani.
. 2009 Martie - România, falimentată de gestiunea hoților din administrația republicană, contracteză noi credite păgubitoare la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, organe care preiau astfel comada și proprietatea economiei românești, prin drepturile de propietate stipulate în contract (a se citi acest contract punct cu punct!!). Suveranitatea României este prinsă victimă între criza economică mondială și corupția mafiei masone republicane, iresponsabile și criminale.
. 2009 Aprilie - Provincia românească Basarabia, aflată încă sub control bolșevic, este zguduită de revolta "twitter". Uniunea Europeană vrea să convingă astfel regimul din Chișinău spre o nouă orientare politico-economică, dorind să evite o enclavă rusească și/sau marxistă -a la Koenigsberg- în plănuita extindere OTAN/UE către Ucraina și Georgia, deasemenea un efort tradițional, istoric, de ținere a Rusiei la distanță de spațiul Mediteranei.
Oligarhia și plutocrația noii ordini mondiale, exploatează -iară!- în mod cinic elanul și năzuințele tinerilor români, care-și doresc în mod firesc o lume mai bună, mai dreaptă, iar Bucureștiului i se lasă abil impresia că ar avea vreun rol politic regional, sau șanse reale de reunificare națională.


 




Chișinău 2009

Proteste de stradă la "parlament", după așazise "alegeri"


. 04.2009 ASR Prințul Radu își declară oficial intenția de a candida la alegerile prezidențiale 2009.

. 08.2009 Criza economică mondială se agraveză. Numai în SUA, în luna iunie 2009, valoarea subvențiilor către băncile și corporațiile spoliatoare se dubleză față de luna martie (a se vedea mai sus), ajungând acum la peste 23 700 miliarde de dolari americani (statistica Financial Times, iulie 2009)!!! Multe bănci "europene" au benefeciat și ele de circa 3000 miliarde de euro furate din banii publici, împărțite generos de guvernele samavolnice ale Franței și Germaniei (situația din 04.2009, redată aici conform statisticilor "înfrumusețate", oficiale. Raalitatea este mult mai gravă/revoltătoare) dar ghișeftarii "europeni" au profitat deasemenea și de subvețiile provenite din banii americanilor, așa precum băncile AIG, Merrill Lynch, Royal Bank of Scotland, Barclays, Societe Generale, Calyon, Deutsche Bank, Rabobank (ț!), HSBC, Wachovia, Banco Santander. O parte din banii americanilor au ajuns, pe căi indirecte pe piața bursieră din SUA, RP China și Europa, unde sunt irosiți pentru... speculă neproductivă și riscantă, o activitate spoliatoare menită a menține artificial în viață cursurile "valorilor" bursiere. *

Băncile "europene" (asta ca și cum marele capital ar avea frontiere și repere fixe geografice!!!) cer acum cadouri și mai mari, de aprox. 16 300 miliarde de euro, dar lovitura rămâne incertă, fiind logic că banii cei reali existenți, încrederea și răbdarea contribuablilor -americani și europeni deopotrivă- sunt pe terminate, un lucru care va duce inevitabil către colapsul economic total, cu implicațiile deja cunoscute în situațiile similare precedente: spoliere generală, război, dezmembrarea statelor naționale, căderea sistemului economic și dezagregarea socială, toate ducând ca de obicei, spre profitul plutocrației și masoneriei din umbră.

. 09.2009 Guvernul Chinei roșii, principalul consumator și creditor al monedei fantomă "dolar" -produsă în mod necontrolat și foarte generos de banca privată Federeal Reserve- declară că nu mai achiziționează derivate bursiere în dolari și nu-și mai achită "datoriile" de triliarde și triliarde de dolari, produse de dobânzile aferente, pe care le declară instrumente spoliatoare de război economic. Cine contrazice China comunistă, care acum s-a trezitț

2009-2010:
Emblematic pentru "democrația" republicană este cazul diferitelor "parlamente" republicane care s-au succedat la conducerea republicii, "parlamente" care în toate cazurile au fost ilicit constituite, în urma unor alegeri fraudate sau în urma unui procentaj redus, absolut nereprezentativ de alegători (ex. alegerile din 2008 ținute cu numai 40% din electoratul României (!!!) și scaune parlamentare calculate fraudulos prin intermediul evidenței electronice de voturi!).

Parlamentele republicane, nedemocratice, sunt pe mai departe corupte, populate cu lichele, ariviști și debili, sunt subordonate intereselor oculte, sunt pe mai departe trădătore și impostoare față de valorile creștine, față de tradițiile românești și față de cauza națională românească, introducând și legalizând pe bandă -antidemocratic!!- principii și "legi" anticreștine și antiromânești.
Poziția actuală a Monarhiei față de aceste parlamente este ambiguă, zisă de coabitare, asta probabil și datorită principiului declarat de neamestec în chestiunile de natură politică.

de aici Tu decizi acum istoria TA!

* NOTA BENE române: Totul se petrece pe munca și cu banii noștri, nouă cetățenilor normali, revenindu-ne în schimb numai porția enormă de promisiuni deșarte, împletite savant cu teama zilei de mâine și speranțele fabricate pe bandă de mass-media LOR, toate întreținute de circul LOR politic, cu tot sârgul și frenezia ciocoilor și lichelelor noastre, cele rușinos de prea multe, cocoțate în vârful sistemului criminal.


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Declarația Principelui Radu de Hohenzollern-Veringen despre MS Regele Mihai I și integrarea României în UE
 

Cele 20 de argumente


Imi fac datoria de roman sa enumar douazeci de motive pentru care trebuie onorata contributia Regelui Mihai in devenirea noastra europeana institutionalizata:

1. Pentru ca Familia Regala este cea mai veche institutie europeana a Romaniei, implinind 140 de ani tocmai anul acesta.

2. Pentru ca Regele Carol I a fost primul sef de Stat european al Romaniei. I-au urmat alti trei, toti membri ai Familiei lui.

3. Pentru ca dinastia regala romana conducea tara atunci cand a devenit, pentru prima oara in istoria ei, tara europeana suverana si independenta, cu numele de Romania, in 1881.

4. Pentru ca modernizarea Romaniei a fost inceputa de un stramos al Regelui Mihai I.

5. Pentru ca profesionalizarea politicii, a armatei, a economiei, a administratiei, criterii de baza ale UE, au fost incepute de Carol I

6. Pentru ca Regele Mihai este ultimul sef de Stat care a plecat din iadul de dincoace de Cortina de Fier, in ziua de 3 ianuarie 1948, reprezentand ultimul bastion al Europei democratice si occidentale in zona.

7. Pentru ca, intre 1948 si 1989, Regele Mihai a sustinut, pana la suprapunere, principiile pe care Romania le promoveaza astazi, in calitate de membru al UE. A facut-o intr-o vreme in care eu si generatia mea cantam "Salut voios de pionier", un cantec din alt portativ decat cel al Uniunii Europene. (N.R. Au fost și alți români care, spre bucuria și onoarea lor, nu au cântat imnuri pionierești!!)

8. Pentru ca, din decembrie 1989 incoace, Regele Mihai este singurul om de stat sau politic din Romania care a avut, in mod constant, un comportament european.

9. Pentru ca TAB-urile cu care era oprit in 1990 pe soseaua Bucuresti-Pitesti erau indreptate si impotriva Uniunii Europene, nu numai impotriva lui.

10. Pentru ca milionul de oameni din strada, la Pastele din 1992, voia o Romanie europeana.

Regele in Bucuresti Romania 1992
1992: Cea mai mare ocazie de revenire, ratată de Monarhie, dar probabil că Regele a știut atunci mai multe decât știm noi azi, evitând o baie de sânge sau o fragmentare a României!! Dar, în ciuda riscurilor, atunci exista o șansă reală de schimbare radicală. 1992 a zădărnicit, pe lângă speranța populară a milioanelor de români ieșiți atunci spontan în stradă și efortul multor români democrați (masoni sau nu), inclusiv cel foarte constant și considerabil al lui Ion Rațiu. Ce mașinații au fost făcute în acele ore fierbinți în culisele politicii republicaneț Câte decizii au fost luate în țară, câte în străinătateț Sperăm ca într-o bună zi, istoricii să clarifice acest moment cheie din istoria modernă a României. N.R

11. Pentru ca, in 1997, 2002 si de atunci incoace, a trecut peste multe in sufletul lui, pentru a fi de folos tarii; a crezut ca este mai bine asa, ca Romania va intra mai usor in NATO si UE daca el procedeaza asa.

12. Pentru ca, din 2001 incoace, Familia pe care Regele o conduce a avut mii de angajamente in favoarea Romaniei, mai ales pentru NATO si UE.

13. Pentru ca fortele anti-europene i-au luat totul: tronul, bunurile personale, tineretea, 60 de ani de viata, dreptul de a sta acasa la el, sansa de a continua opera dinastiei legitime. Nimeni nu il mai poate "rasplati" cu ceva. Este suficient sa nu ne joace feste memoria. Mai ales ca Europa are, si ea, suficiente amnezii.

14. Pentru ca Regele Mihai era sef de Stat acum 79 de ani, o vreme la care nici unul din cei prezenti in sala Parlamentului, in seara de 20 decembrie, nu erau inca nascuti.

15. Pentru ca Regele Mihai este biologic legat de Europa, prin sute de conexiuni, fiind la el acasa in aproape orice tara europeana ar merge. Totodata, biologia lui are globule de identitate nationala si de statalitate, iar aceasta este o constatare de bun simt.

16. Pentru ca Uniunea Europeana are nevoie de identitate si legitimitate. Un astfel de om, atata vreme cat Dumnezeu il tine in viata, este un argument vibrant al Romaniei in Europa.

17. Pentru ca a innobilat solemnitatea, prin prezenta sa in sala.

18. Pentru ca a avut stoicismul de a fi asistat, fara sa se ridice si sa plece, la maimutarelile psihopate din Parlament, in ziua de 18 decembrie, care au dovedit inca o data lumii ca Romania poate fi o tara mica si originala, plina de surprize.

19. Pentru ca exilul lui scuza Romania anilor exilului lui, recomandand-o astazi pentru Europa.

20. Pentru ca este Regele Mihai.


 

Academia Română onorează pe Rege și Patriarh

 
20 Decembrie 2007

Patriarhul Daniel șii MS REgele Mihai I au fost alesi membri de onoare ai Academiei Române, in urma unei propuneri venite din partea prezidiului Academiei. Academia Româna are actualmente 28 de Membri de Onoare. Unanimitatea actului a fost evidentă, 104 voturi au fost pentru Rege, 13 contra si se mai mentioneaza 2 abtineri printre cei votanti, lucru care arată deosebit de optimist în ceea ce privește seriozitatea, onestitatea și potențialul benefic care pot emana pentru toți români, din această instituție de prestigiu. Pentru Patriarhul Daniel opțiunile au fost foarte asemănătoare: 107 pentru, 8 contra și 5 abțineri (Eventuale date suplimentare despre noul PFP Daniel se găsesc în paginile "Creștinismul Nostru").

Rămâne numai de notat că academicienii noștri -acolo sus în Olimpul lor cu piscuri mioritice- au oarecari probleme cu sincronizarea la realitatea și adevărul nostru, al românilor mai terieni, căci cum altfel ar putea fi explicată întârzierea inacceptabilă cu care această inițiativă a fost realizată, la 18 ani după 1989 țț!

Tot așa, din îngrijorările probabile menite a evita o asemenea gafă din partea unor elite intelectuale care ne reprezintă cu vârf și îndesat, olimpienii noștri s-au dat repede de-a dura, la vale, tot printre noi terienii, pentru a onora pe proaspătul și extrem de fericitul Patriarh Daniel, care ne păstorește cu ...strălucire... din fruntea Bisericii Ortodoxe de amar de timp, adică de 2 luni. Dacă asta nu e merit destul pentru astfel de onoare atunci ce e ...

 

Arhiva mesaje regale MS Regele Mihai I al României
Selecții de texte integrale, needitate de red. Curierul Conservator.  

Mesajul Majestatii Sale Regelui Mihai I de Crăciun 2010

Romani,
Pentru cateva minute, va spun bun gasit din linistea caminului nostru de la Savarsin. Am trecut cu totii printr-un an greu, cu destule suferinte si nemultumiri. Dar, in viata multora dintre noi au existat si motive de bucurie si speranta.

Felicit pe cei care au reusit performante economice, mai ales micii intreprinzatori si companiile mijlocii. Felicit pe tineri si pe profesorii din universitati, licee si scoli, care au continuat munca lor importanta, in ciuda greutatilor. Felicitari celor din agricultura, care au reusit sa mearga mai departe, desi ramasi fara resurse si incurajare. Felicit functionarii publici, diplomatii, militarii, oamenii de arta, pentru staruinta lor de a-si face datoria, desi puternic incercati de lipsa banilor si descurajati institutional.

Sunt mahnit pentru toate momentele prin care mamele, oamenii batrani si cei bolnavi sunt nevoiti sa treaca.

Romania are nevoie de infrastructura si de institutii respectate. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Scoala este o piatra de temelie a societatii. Universitatile raspund administrativ fata de guvernare, dar au nevoie sa fie libere din punct de vedere organizatoric si stiintific.

Regina si cu mine, alaturi de Familia noastra, am mers in orasele si comunele tarii, incurajand profesii, initiative, organizatii si institutii. Am facut in anul care se incheie multe vizite internationale, in care am sustinut interesele fundamentale ale Romaniei.

Suntem cu gandul la militarii romani din teatrele de operatii. Sunt mandru de sutele de mii de romani aflati la lucru in strainatate, pentru o viata mai buna si mai demna. Ei ajuta mult familiile lor si Romania.

Toate guvernele europene au acum greutati. Criza economica obliga la masuri impopulare. Totusi, exista multe feluri de a micsora asprimea consecintelor pentru populatie. 2011 va fi poate ceva mai bun, dar vor exista dificultati, drept pentru care tara trebuie sa fie protejata.

Sper ca anul viitor sa aduca respect si etica in institutii, simt al datoriei si altruism in viata publica. Valorile si competenta ar trebui sa fie criteriile noastre. Aveti incredere in democratie, in rostul institutiilor publice si in regulile lor!

Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Mihai R

 

Mesajul MS Regelui Mihai I cu prilejul Anului Nou 2010

Români,

Dumnezeu mi-a dat o viață lungă. De Crăciun și Anul Nou, din țară sau din exil, m-am adresat de zeci de ori vouă, părinților ți bunicilor voțtri. Oricare a fost împrejurarea istorică prin care am trecut, am considerat că cea mai mare valoare a României sunteți voi, oamenii ei, de la cei mai mici până la cei mai în vârstă.

țara noastră a ajuns într-un punct important al istoriei ei. Suntem în NATO ți în Uniunea Europeană, am atins un anume grad de democrație, libertate ți prosperitate. Am început să cunoațtem, din nou, gustul dezvoltării ți binefacerile ei.

Alegerile libere sunt fundamentul democrației. Dar ele sunt utile doar dacă aduc o guvernare mai bună, pentru ca țara să se dezvolte.

Criza economică, prezentă în întreaga lume, ne îngrijorează, de aproape doi ani încoace. Anul 2010 pare să aducă semne mai bune, iar o administrare competentă va putea feri țara de multe neajunsuri.

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință ți fără memorie. Cinismul, interesul îngust ți lațitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre. Ei toți au fost călăuziți de simțul datoriei, de curaj si de altruism. Vom pierde respectul ți încrederea lumii față de România dacă vom continua să ne abatem de la aceste idealuri.

Crăciunul ți Anul Nou sunt ocazii în care familia fiecăruia se adună pentru a se bucura împreună de iubire, gânduri bune ți grija unuia față de celălalt. Vă transmit tuturor afecțiunea mea ți a Casei Regale. Familia mea a fost, în anul 2009, în prima linie a vieții publice, susținând sute de acțiuni în țară ți în străinătate. Anul viitor vom fi prezenți în Bucurețti ți în întreaga țară, precum ți în Europa ți lumea întreagă, încercând să aducem un viitor mai bun românilor.

Vom fi mereu alături de voi, păzind valorile Statului ți ale națiunii noastre.

Ața să ne ajute Dumnezeu!

Mihai I

Castelul Săvârțin, 26 decembrie 2009

 

Mesajul MS Regelui Mihai I cu prilejul Anului Nou 2009

Români,

Țara noastră a încheiat cel de-al doilea an ca membru al Uniunii Europene. Apartenența la NATO și la Uniunea Europeană lucrează în favoarea democrației, libertății și stabilității. Nu este, însă, de ajuns. Viața politică și alegerile anului 2008 arată cât de importantă este lucrarea neîntreruptă a societății, a oamenilor, pentru a menține și a întări instituțiile democrației și libertății.

Sunt încredințat că înțelepciunea și voința românilor vor aduce echilibrul de care ducem lipsă.

Vine o vreme de încercări pentru lumea liberă. Dezechilibre economice vor afecta democrațiile lumii. România, nevindecată deplin de anii comunismului, nu poate fi un partener egal și respectabil fără instituții solide, predictibile și servite cu loialitate.

Viitorul României este în mâna instituțiilor, nu a oamenilor care le servesc.
În anul care începe, va conta fiecare gest românesc, pe arena politică și economică mondială. Etica instituțională nu este opțională. Rostul României, în momentele viitoare de criză economică, va depinde de comportamentul celor care îi reprezintă interesele.

Sistemul instituțional respectabil este cheia stabilității țării. Pentru aceasta, Romania are nevoie să-și dăltuiască o Constituție care să dea un rol limpede, neechivoc și complementar instituțiilor Statului. Este o chestiune de onoare, de respect pentru tradițiile noastre. Este singura soluție pentru salvarea democrației și a demnității noastre.

Așa să ne ajute Dumnezeu!
Mihai R
Castelul Săvârșin, 26 decembrie 2008

Mesajul MS Regelui Mihai I cu prilejul Anului Nou 2008

Români,

După primul an în Uniunea Europeană, se poate spune că democrația și libertățile au locul lor stabil în societatea românească. Știu că sunt rămâneri în urmă în sănătate și educație, în condițiile de viață ale oamenilor în vârstă și că există motive de dezamăgire. Dar economia continuă să crească și să se elibereze de trecut, politica are dinamism, iar în Legislativul european avem, pentru prima oară, reprezentanți aleși.

Țara noastră a intrat în familia demnă a națiunilor libere. De aici încolo putem să începem să facem diferența între prosperitate și identitate, între libertăți și îndatoriri, între exercițiul politic și respectarea valorilor fundamentale. Oamenii publici trebuie să-și servească instituția, nu să se servească de ea. Ne trebuiesc instituții solide, îndreptate către viitor.

România are nevoie să-și dăltuiască o Constituție europeană care să dea un rol limpede, neechivoc și complementar instituțiilor Statului. Este o chestiune de onoare, de respect pentru tradițiile noastre și pentru democrație. Astfel se poate desăvârși construcția economică și socială a țării noastre.

Națiunea, ca și ființa umană, are personalitate și fior. România, aidoma fiecăruia dintre noi, are povestea ei, adânc pătrunsă de trecut și de destin. Țara noastră va avea un loc în sistemul internațional dacă va ști să respecte democrația, cultivându-și instinctul binelui național.

Așa să ne ajute Dumnezeu!
Mihai R
Castelul Săvârșin, 26 decembrie 2007

MS Regele Mihai I al României despre alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel

Familia noastra si cu mine suntem alaturi de toti romanii ortodocsi care au, incepand de astazi, un nou Patriarh, Prea Fericitul Parinte Daniel.

Consideram aceasta zi un moment insemnat pentru credinta stramoseasca si pentru Romania de maine!

România 13.09.2007

 

Mesajul MS Regelui Mihai I cu prilejul celei de a III-a Adunări Ecumenice Europene de la Sibiu/România

Începând din secolul al XIX-lea, Biserica și regalitatea au parcurs un drum comun, alături de poporul român. Autocefalia, care a venit la patru ani după ce regele Carol I a declarat România stat independent și suveran, ca și patriarhatul, consfințit la trei ani după încoronarea de la Alba-Iulia a bunicilor mei, Ferdinand și Maria, sunt momente vitale ale destinului nostru. Carol I și Ferdinand erau catolici, iar Maria protestantă. Aceasta nu i-a împiedicat să scrie cea mai însemnată pagină din istoria modernă a României, informează Biroul de Presă al Casei Regale.

Biserica Ortodoxă Română a traversat în ultimul secol, alături de națiune și de instituțiile ei fundamentale, un drum greu. A fost un timp pe care l-am cunoscut bine, fiind martorul lui direct. Cei cinci patriarhi români, al căror contemporan am fost, reprezintă lideri importanți ai României. Miron, Nicodim, Justinian, Justin și Teoctist au avut destine complicate, au trecut prin greutăți, nedreptăți și situații imposibile, ca întreaga națiune română și ca întreg continentul. De aici izvorăște ecumenismul pe care îl găzduim cu bucurie și cu mândrie la Sibiu, în anul 2007: din pătimirile noastre comune, pe continentul european, în ultima sută de ani. Deși despărțiți pentru o jumătate de secol de Cortina de Fier, cu toții am cunoscut sălbăticia, nerușinarea, abuzul, minciuna și fărădelegea.

Astăzi, lumea transatlantică se bucură de binefacerile unui sistem care împletește prosperitatea cu libertățile și democrația. Sunt bunuri de preț, care aduc stabilitate, progres și conectare. Dar, pentru ca inteligența să devină înțelepciune, pentru ca stabilitatea să devină statornicie, pentru ca echilibrul să devină durabil este nevoie, în completare, de alte valori binecuvântate: generozitatea, responsabilitatea, loialitatea și credința. Fără aceste valori, nescrise în vreo constituție, nu poate exista viitor demn pentru Europa. Lumea de astăzi are nevoie de instituții dătătoare de mândrie, care să inspire morală, încredere și bun-simț.

Biserica Ortodoxă Română are în continuare un loc unic și fundamental în societatea românească. Nevoia românilor să se întâlnească în instituția Bisericii este hrănită de continua ei existență de secole. Mai ales în acest colț de lume tradiția și continuitatea sunt bunuri de preț, iar în anumite momente istorice - singurele bunuri pe care putem conta.

Legătura dintre Biserică și regalitate este deasupra cuvintelor, așezată undeva sus, alături de soarta noastră. Nicio altă instituție nu este mai aproape de Biserică, așa cum este instituția Coroanei. Sunt bucuros că Adunarea Europeană Ecumenică are loc la Sibiu, în toamna acestui an. Este momentul de început instituțional european al României și momentul unui nou început pentru Biserica noastră, care va avea curând un nou păstor. Fie ca această clipă să fie inspirată, iar energiile vitale ale continentului să fie izvorul binelui și al armoniei!
Așa să ne ajute Dumnezeu!

Majestatea Sa Regele Mihai I

04.09.2007 Sibiu România

 

Mesajul Majestatii Sale Regele Mihai I cu ocazia Anului Nou 2007

Romani, am trait un an important pentru stabilitatea Romaniei, plin de evenimente si de neprevazut, dar plin de intelesuri pentru viitorul democratic si liber al tarii noastre. Stiu ca pentru sute de mii dintre voi acest an a fost greu, cu neajunsuri si dificultati si ca intotdeauna, rezultatele bune pe care le-a obtinut tara noastra vor lua timp pana a le simti in viata de zi de zi. Dar nu trebuie sa uitam ca ceea ce implinim la 1 ianuarie 2007 reprezinta un mare pas inainte.

In vremea in care am avut privilegiul de a conduce natiunea noastra, mai mult de sase decenii in urma, visul nostru era sa devenim un partener egal intr-o Europa stabila, prospera si sigura, independenti in casa noastra, dar strans legati de toti prietenii nostri europeni in ce priveste prosperitatea si securitatea. Pentru prima oara in sase decenii, acest vis care ni s-a parut aproape toata viata departe a devenit realitate. Multe ne mai raman de facut, insa trebuie sa ne felicitam cu totii pentru ceea ce am implinit in acest an, fiindca nu este meritul unui singur om, nici al unui partid politic, ci al intregii natiuni.

Casa Regala este o intrupare a vocatiei europene a Romaniei, a traditiilor stabilitatii si continuitatii natiunii. Anul care trece a adus aniversarea rotunda a catorva evenimente, izvorate in mod egal din vointa nationala si din vocatia europeana a Romaniei: 140 de ani de la venirea pe Tronul Romaniei a domnitorului Carol I, proclamat principe suveran in ziua de 10 mai 1866, 125 de ani de la proclamarea Regatului Romaniei, sub sceptrul Regelui Carol I, la 10 mai 1881 si 100 de ani de la cea mai elocventa si pragmatica expresie europeana a unei Romanii moderne, Expozitia Nationala Romana.

Va multumesc ca in numar atat de mare v-ati amintit si ati onorat asa cum se cuvine aceste fapte fundamentale din istoria noastra moderna. Privind catre Anul Nou, nu trebuie sa-i uitam pe fratii si surorile noastre din Moldova vecina, nici pe romanii aflati pe meleagurile din apropierea noastra. Romani, fie ca anul 2007 sa aduca sanatate si fericire in casele voastre si mai multa generozitate si gesturi responsabile celor care decid politic soarta unui popor intreg.

In anul care a trecut, familia mea a muncit din greu pentru binele tarii noastre. Vom continua sa facem acest lucru pana la sfarsitul vietii, cu intelegerea ca aceasta nu este numai o datorie, ci si o profesie.

Va doresc tuturor un An Nou fericit si va cer sa va alaturati mie si familiei mele intr-o rugaciune pentru o Romanie stabila, prospera si unita in anul 2007. Incepand de la 1 ianuarie, Romania are nevoie de loialitate.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

România, Castelul Savarsin, Județul Arad

 

Mesajul Majestatii Sale Regele Mihai I cu ocazia Anului Nou 2006

Romani,

Am trait un an incarcat de evenimente - unele tragice, altele fericite, un
an in care zbaterile lumii s-au simtit mai mult decat altadata. Multe lucruri
s-au schimbat in Europa si pe glob. Romania a fost, parca mai mult decat
oricand, strans legata de destinele tarilor civilizate ale pamantului.

Lumea a pierdut un om binecuvantat de Dumnezeu cu calitati rare pentru timpurile acestea, un luptator cu forta de simbol, Papa Ioan Paul al II-lea. In tara, am trecut prin momente grele, inundatiile lovind viata a sute de familii din Banat, Moldova, Transilvania sau sudul Romaniei. Primavara a adus si momente fericite atat pentru noi cat si pentru generoasa extindere europeana.
Am semnat impreuna cu vecinii bulgari Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, penultimul pas inainte de intrarea noastra in familia demna a natiunilor libere.

Pentru Familia Regala Romana anul 2006 aduce aniversari rotunde, cu semnificatii nationale: 140 ani de cand, prin Carol I, s-au pus bazele Familiei mele si 125 de ani de cand tara noastra a luat numele de Romania si s-a asezat pe harta Europei ca tara suverana. In 1866, principele Carol venea sa intareasca legaturile europene ale tarii noastre si astazi, lucrurile stau cam la fel: Familia Regala participa, clipa de clipa, la devenirea europeana a Romaniei, cu sprijinul poporului, cu eforturi si prin merite. Daca monarhia romana din secolul XIX propunea un model institutional avansat, Romania se indreapta acum catre cel mai avansat sistem suprastatal si are drept punct de referinta si sprijin regalitatea.

Romani,
Fie ca 2006 sa aduca sanatate si fericire in casele voastre si mai multe
ganduri generoase si inspirate celor care decid politic soarta unui popor
intreg. Eu si familia mea suntem si vom ramane alaturi de voi in momentele
dificile, ca si in momente de sarbatoare si nadajduim sa ne bucuram impreuna de clipele de mandrie nationala ce vor veni.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Alocuțiunea Regelui Mihai I, pentru Camerele Reunite ale Parlamentului
Textul cuvântării ținute, din motive politice, nu la Parlament, ci la Palatul Cotroceni
18 decembrie 2006

Domnule Președinte,
Domnilor Președinți ai Camerelor,
Domnule Prim-ministru,
Doamnelor și Domnilor,

În fața Parlamentului României, am devenit Rege, acum 79 de ani. Pe vremea aceea, nimeni din această sală nu era încă născut. Ultima oară m-am adresat Parlamentului nostru acum 59 de ani.

În răstimpul celor două decenii, din 1927 până în 1947, România a cunoscut prosperitatea, progresul și deschiderea cele mai mari din istoria ei, dăruind Europei personalități în toate domeniile.

Din nefericire, tot acei ani au dezvoltat două grave boli ale Europei: fascismul și comunismul. Aceste boli au răpus multe milioane de vieți și au schilodit alte milioane.

Viața mea a fost o lungă și loială așteptare. Așteptare ca Europa să-și vină în fire, așteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăși. Răbdarea poate fi, uneori, o armă împotriva destinului istoric. Așteptarea și credința. Iubirea și simțul datoriei.

Familia mea și cu mine am muncit mult, mai ales în ultimii șaptesprezece ani, pentru o Românie democratică, prosperă, liberă și demnă. Nu vom înceta să facem acest lucru până la sfârșitul zilelor noastre, convinși fiind că instituția Casei Regale este parte a identității noastre statale și naționale.

Comunismul s-a născut în România în același an cu mine, în 1921. Faptul că dumneavoastră îi condamnați astăzi crimele mă face să cred că i-am supraviețuit.

N.R. Faptul că acest mic discurs al Majestății Sale, a fost categoric interzis a se ține în fața Parlamentului RR, este un indiciu, trist și clar, că bolșevismul nu a fost încă înlătrat în România.



Mesajul Majestatii Sale Regele Mihai I cu ocazia Anului Nou 2003

Români,

M-am adresat voua timp de mai multe decenii, fie din România, fie din exil.
Spre regretul meu, mesajele mele erau adesea pline de pesimism. Tara noastra era fie in razboi, fie suferind de o oribila dictatura. Si, chiar si dupa
ce dictatura a cazut, problemele noastre au ramas enorme, adesea de nerezolvat. Totusi, va vorbesc acum cu optimism. Problemele noastre nu s-au dus, dar începem sa vedem, în fine, solutiile lor viitoare.

Desigur, invitatia pe care NATO a adresat-o tarii noastre va avea un efect
imediat mic asupra starii economiei noastre, si asupra dificultatilor de
zi cu zi pe care atât de multi dintre voi le aveti in fata. Cu toate acestea,
este important sa ne amintim cât de semnificativ este acest gest al NATO.
Pentru mai mult de o suta de ani, Occidentul s-a uitat la regiunea noastra
mai mult ca la o boala, decât ca la o parte a Europei. Ni s-au oferit mai
multe asa-numite parteneriate, dar niciodata calitatea de membru deplin in
institutii care aparau securitatea si prosperitatea continentului. Si soarta
noastra a fost decisa de marile puteri, adeseori cu minima consultare a noastra insine.

Toate acestea s-au terminat acum: Europa accepta astazi ca suntem parte din aceeasi familie, cu aceleasi drepturi si obligatii. Este dreptul nostru nu
numai sa fim consultati, dar , de fapt, sa luam parte in croirea viitorului
continentului. Si, desi ramane datoria noastra sa ne aparam pe noi insine
si pe aliatii nostri, este si datoria Europei intregi, si a Americii de Nord,
sa ne vina in ajutor in vremuri de nevoie. Generatia tânara va privi, curând, aceste aranjamente ca pe ceva natural. Dar voi veti intelege ca, pentru cineva ca mine, care a trebuit sa lupt pentru drepturile si libertatile României in fata celor mai atroce dictaturi pe care istoria le-a inventat, anul acesta a fost implinirea multor visuri.

Multe mai trebuie sa fie facute, anul care vine, in reforma armatei noastre.
Dar, vazând barbatii si femeile Armatei Române si având marele privilegiu
sa-i comand in trecut, am toata increderea ca ei se vor prezenta cu profesionalism si cu determinare in NATO. Problemele securitatii noastre nationale nu sunt toate rezolvate. Dar putem fi increzatori ca, niciodata de acum incolo, nu vom mai fi singuri.

Nadajduiesc foarte mult ca vom fi capabili sa evitam un razboi in Irak.
Insa, daca dictatorii irakieni continua sa sfideze vointa comunitatii internationale, vom trebui sa fim gata sa contribuim in orice fel ni s-ar cere. Nu cautam conflict cu nici o tara. Dar am intrat intr-o legatura stransa cu restul Europei si cu America de Nord. Daca le cerem protectia, atunci aliatii nostri au dreptul si ei sa astepte contributia noastra.

Români,

Stiu ca pentru foarte multi dintre voi viata nu s-a imbunatatit in acest
an. Si stiu ca sunteti infuriati pentru nivelul inca mare de coruptie, de
cresterea inca inceata a economiei noastre. Nici una din problemele acestea nu vor fi rezolvate peste noapte. Dar, inca odata, ramân optimist. Uniunea Europeana se va deschide pentru noi in 2007. Investitorii straini, care poate au ezitat in trecut sa vina, stiu acum ca România va fi parte dintr-o mai mare arie economica europeana. Totodata, ei stiu ca România va ramane membru deplin al unei mari comunitati occidentale, care impartaseste aceleasi valori democratice.

Am facut un legamânt, ca voi continua sa muncesc pentru beneficiul vostru
al tuturor. Si este, pentru mine, o mare satisfactie sa vad ca membrii Familiei mele isi dedica tot timpul lor aceluiasi efort. Nici unul dintre noi, nici
eu, nici Familia mea, nici guvernul, nu poate sa faca miracole. Dar împreuna
putem fi siguri ca mergem in aceeasi directie. Anul acesta, pentru prima
oara dupa ce dictatura comunista a cazut, am realizat ca procesul este ireversibil si ca rolul României in lume este asigurat.

Deci, va rog sa priviti catre Noul An cu incredere. Avem dreptul sa sarbatorim împlinirile noastre, împlinirile tuturor românilor, indiferent de vederile lor politice, vârste sau ocupatii. Dar avem si datoria sa ne unim în raspunderile pe care le avem in fata. Cel mai mare dusman al României sunt diviziunile interne. Si cel mai mare prieten al României ramâne întreaga noastra natiune.

Sarbatori fericite si la multi ani !

H.M. King Michael I of Romania: The Speech from 19. March 2002 about NATO and Romania


Ladies and Gentlemen,

Five years ago, during our first effort to join NATO, the weekly Catavencu published one of its traditional photo-montages on the front page. It showed me and my family sitting in a trench hiding from fire, while throwing grenades at the outside enemies. The headline was if I remember correctly that the battle for NATO had begun. I still find the cartoon amusing today, and so does all my family. But, as so often with Catavencu, there was a more serious message behind the humour. Our efforts to join the North Atlantic Alliance are not a battle in a traditional sense, but a political struggle nevertheless. They are being conducted by a family the entire Romanian family. And yes very often we are quite good at throwing grenades, usually at ourselves!

I wanted to address you today because I think that both you and our entire Romanian family need to know the reasons behind my renewed effort. I do not consider the work I put on the NATO question five years ago as a failure. True, we were not invited to join the Alliance at Madrid in 1997. But we made it clear to all our partners that we are serious about the issue, and that we are determined to join the Alliance which has provided security on the European continent, the only military structure which ties Europe formally, by treaty, with the US. I am, however, more than happy to admit two mistakes which I made at the time. Immediately after the
Madrid decision was taken, I did not believe that NATO would consider another enlargement for many years. I was wrong: five years after Madrid, this is precisely what the Alliance is planning to do. Secondly, I feared at the time that our inability to join NATO would create a mood of despondency in the country, and a lack of encouragement for further military reforms. Luckily, I was wrong yet again. We supported the war in Kosovo despite our reservations about Nato's strategy at that time. We helped with the operations in both Kosovo and Bosnia. We continued the military reforms, despite the pain which they created. We were one of the first countries to pledge support for the US war against terrorism. And today, as we speak, our soldiers are not
only working with NATO troops in the Balkans, but also with the global coalition fighting terrorists in Afghanistan. As our politicians have said recently, in every crisis we acted as an ally,
as though we were already part of NATO.
I have no doubt that this was the correct approach. For membership in NATO is not only a matter of compatible equipment or similar military procedures; at the end of the day, the most important criteria is that of a devotion to the same values, an instinctive belief in the community of Atlantic nations. When I shall face foreign leaders in the months to come, my conscience will be clear: I believe we have done what needed to be done, and we have done it for our own interest, as well as the good of a democratic, peaceful Europe.

Ladies and Gentlemen,

I do not see my mission as that of propaganda, at least not in the traditional meaning of this concept. I have no intention of painting a rosy picture just because this looks nice overseas. We should have the courage to admit that much more needs to be done in our country in the years to come. Our economy must continue to grow, not only in order to ensure our internal stability, but also in order to allow us to create modern, mobile armed forces of the kind which will be useful for the Alliance. We have to do much more to eliminate corruption. And, yes, we have to raise the quality of our soldiers and officers. There is no point in us denying that in these areas we still need to improve, partly because the Alliance knows our problems only too well, and partly because we will be cheating ourselves if we do not recognise our problems. But my argument will be that all these efforts will be accomplished more quickly and more effectively if we join NATO. The powerful message which this will give to international investors can help our economic reconstruction. And the daily contact with officers and military planners from other countries will improve the quality of the decision-making within our armed forces. Seen from this perspective, I see nothing wrong if, at the summit in Prague later this year, Romania is formally invited to join, but it is being given specific conditions which it must still fulfil before it becomes a full member. Provided that these conditions are achievable, and provided that they are clear, we will stand ready to accomplish them. Nor should we be engaged in a fruitless competition with other candidate countries. Only recently, I have met with Prime Minister Simeon of Bulgaria, my good cousin and our good
neighbour. I was happy to see that both the Bulgarian and our Government are united in their approach to NATO. Our application to NATO remains a national one, but our interests are almost identical. Both of us have done much to contribute to regional stability. And both of us, together with Slovenia, Slovakia and the three Baltic countries, can do much more to contribute to
the security of the entire continent. All these candidate countries are keen to contribute to a future Alliance. NATO will clearly grow bigger. But there is no reason why NATO should suffer as a result. In my speeches overseas I will try to suggest possible reforms which the Alliance itself could undertake, in order to make sure that it will continue to make speedy and efficient decisions, despite a greater number of member states. A bigger Alliance can also be a better alliance that will be my message.

Ladies and Gentlemen,

I have heard it being said, and often by you, members of the media, that my mission is to promote Romania's case before Europe's royal families. I do not see it like this. While I look forward to meeting with my cousins whenever possible, my mission is to persuade public opinion in the Alliance's capitals. My work is therefore complimentary to that which is undertaken by you all.

I cannot invent a Romania that does not exist. But what I will do is to point out that, on the issue of NATO membership, there is almost a national consensus in our country. And, ultimately, I will also point at myself. God has given me the privilege to be at the head of this country in some of the most terrible times in its existence. Defending the interests of the
country remains for me both an honour and a duty which I shall never give up, as long as I live. I was the head of this country when the European continent was divided into spheres of influence. I shall not rest until I see this division finally erased.And, above all, I have an obligation to my ancestors. Some people measure their happiness and suffering by days, weeks or months. My way is to measure by decades and centuries. My duty towards Carol and Ferdinand of Romania is to serve my country, at any time, in any circumstance and in any way. When I
became King, seventy five years ago, no Romanian politician of today was yet born. You will therefore understand that my contribution to Romania of today is not due to political circumstances; It is the result of a profound consideration of the past and of a generous vision for the future.

We are in a building which was deliberately constructed by the communist dictatorship, as a faithful copy of the Stalinist architecture in Moscow. Not so long ago, outside this building there used to be a statue of Lenin. This building is now occupied by a free press, while outside, instead of Lenin there is a national flag. The symbolism seems to me perfect. It is from this
building that I embark on my mission with confidence. And with the hope that, by the end of this year, a decision will be taken in Prague another former communist capital to end, finally, the division of our continent!
King Michael I of Romania

Mesajul Majestatii Sale Regelui Mihai I
cu ocazia redeschiderii Muzeului de Arta din Palatul Regal 2001

Se spune de multe ori ca arta cuprinde istoria unei natiuni si este oglinda
culturii si civilizatiei unui popor. Aceasta afirmatie, desi des folosita, este
valabila în mod special astazi, nu numai în ce priveste operele de arta oferite din nou publicului, dar si în ce priveste locul unde ele sunt gazduite.

Palatul Regal a fost si ramâne inima natiunii noastre. Regele Carol I l-a
înobilat cu simbolul independentei noastre nationale, ca monument al
suveranitatii noastre. Aici si-au prezentat scrisorile de acreditare primii
ambasadori, în fata sefului unui stat de curând renascut, încrezator în propria-i identitate. Tot aici Bunicul meu, Regele Ferdinand, s-a întors în fruntea fortelor armate victorioase, dupa unirea tarii la sfârsitul primului razboi mondial.

Din acest palat am realizat aderarea României la cauza aliatilor în cel de-al doilea razboi mondial. În piata din fata Palatului au demonstrat studentii contra regimului care ne-a fost impus de catre Uniunea Sovietica. Si, ca o repetare a istoriei, tot în fata acestui Palat, revolutia anticomunista din 1989 a ajuns la apogeu. Cladirea aceasta nu apartine unei familii; ea a apartinut întotdeauna întregii natiuni. Când nazistii au vrut sa ne loveasca pe noi toti, au început prin a bombarda acest Palat. Si când comunistii au vrut sa mentina disctaura lor, eu au deschis foc tot împotriva acestui Palat.

Desi nu pot sa fiu cu voi astazi, vreau sa felicit pe toti cei care au muncit asa de serios pentru a reface colectia de arta expusa la Palat si pe toti cei care au pastrat cladirea si istoria ei. Fiecare dintre artistii reprezentati în acesta colectie au luat parte într-un fel la renasterea culturii române. Ei sunt un exemplu de cât de bogata a fost natiunea noastra si cât de prospera si de creativa ar putea fi daca noi ne armonizam energiile si ramânem uniti.

Sper sa vizitez expozitia cât de curând posibil. Doresc succes realizatorilor
evenimentului de azi si sfatuiesc românii sa viziteze acest loc cât de des posibil. Fiindca el este nu numai un templu al culturii noastre, ci si un monument al istoriei noastre.

Elveția, Versoix, 10 martie 2001.

Mesajul Majestatii Sale Regele Mihai I cu ocazia Anului Nou 2001


Romani,
Se implinesc saizeci de ani de cand Providenta mi-a dat raspunderea de a va sluji. De-a lungul acestor multi ani ne-a fost dat sa traim un razboi
mondial, o ocupatie sovietica deghizata in eliberare, falsificarea culturii
siistoriei noastre si una din cele mai rele dictaturi comuniste pe care le-a
cunoscut Europa. Dar ne-a fost dat satraim si caderea acestei dictaturi
comuniste si primele incercari, la sfarsitul secolului al XX-lea, de a ne
reface viata noastra democratica, normala. Oriunde m-am aflat si oricare au fost imprejurarile, am incercat sa ma adresez voua in aceasta zi de la
cumpana dintre ani. Nu v-am spus niciodata cum sa votati, nici in ce partid
politic sa va inscrieti, nici cum sa va vedeti de viata voastra particulara.
Dar nici nu m-am oprit vreodata din lupta pentru interesele nationale si
pentru anumite principii democratice. Prin anii '40, puterile occidentale
mi-au spus ca ar trebui sa accept ca inevitabila ocupatia sovietica. Am
refuzat. In timpul unei vizite in Vest, in 1947, mi s-a spus ca e prea
periculos sa ma intorc in Romania. Am refuzat acest sfat si m-am intors
acasa, pentru a fi cu voi cat mai mult posibil. In timpul anilor lungi de
exil am fost, de asemenea, sfatuit sa uit de Romania si sa-mi concentrez
eforturile pentru a-mi cladi o viata imbelsugata in Occident. Nu am luat in
seama nici acest sfat. Cand Ceausescu era comunistul favorit in Vest, mi s-a spus ca opozitia mea fata de regimul lui devenise suparatoare. Suparatoare sau nu, opozitia mea a continuat. In fine, in ultimii zece ani am fost sfatuit in mod frecvent sa sustin un partid sau altul, sa incurajez un
politician sau altul si chiar sa devin candidat in alegerile prezidentiale.

Cei care mi-au facut asemenea propuneri nu aveau si nu au nici acum idee
despre ce trebuie sa fie un monarh constitutional si nici despre cum vad eu
raspunderile mele fata de voi. Nu am sustinut niciodata un partid sau altul.
Nu am impartit niciodata romanii in asa-zisi patrioti si asa-zisi tradatori,
in cetateni buni si rai, in monarhisti si comunisti.Bineinteles ca exista o
diferenta intre cei care au sustinut dictatura comunista si cei care si-au
pus viata in primejdie ca sa apere principiile democratice. Nu am sa uit
niciodata personalitati ca Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu, nici pe
nenumaratii intelectuali, tarani, studenti, ofiteri si soldati care au
preferat moartea sau ani multi in temnite decat sa colaboreze cu regimul
comunist. Dar datoria noastra astazi este sa privim catre viitor, sa fim
siguri ca sacrificiul lor nu a fost in zadar si ca Romania incepe un nou
secol cu perspective mai bune.

Romani,
Am trecut prin multe incercari in trecut. In secolul al XIX-lea erau unii
care se indoiau ca noi puteam fi o tara. Un secol mai tarziu, chestiunea era
daca puteam ramane independenti si daca puteam uni pe toti romanii intr-un singur stat. De-a lungul veacurilor am avut de luptat cu nu mai putin de
patru imperii. Si am supravietuit tuturor. Deci, daca simtiti o anume
descurajare astazi, va cer sa va amintiti cat de multe am realizat noi in
trecut si sa va ganditi cat de multe putem noi implini daca ramanem
determinati si uniti. Cu toate cele bune pe care le-am realizat, de-a lungul
existentei noastre nationale am depins de puteri din afara; tot timpul a
trebuit sa ne cerem drepturile si sa luptam pentru ele. Astazi suntem,
totusi, in alta pozitie. La o intalnire la nivel inalt la Nisa, luna
aceasta, Uniunea Europeana a repetat ca este gata sa includa Romania ca
membru cu drepturi depline si sa acorde Romaniei dreptul de a vota in cadrul Uniunii. Avem acum garantata in Europa o influenta pe masura noastra teritoriala si proportionala cu volumul populatiei. Prin urmare, vom fi in masura sa influentam drumul viitor al Europei. Nu vom fi numai consultati, ci vom lua parte la toate deciziile. Deci, ori devenim un membru deplin si egal al familiei europene, ori ramanem izolati intr-un colt de continent.

Este o alegere pe care trebuie sa o facem noi insine. Fiindca a fi membru al
familiei europene a natiunilor nu inseamna numai drepturi, ci si obligatii.
Nu vom merge nicaieri daca vom incepe sa incurajam ura etnica sau daca-i
acuzam pe straini pentru propriile noastre probleme. Strainii nu sunt
raspunzatori pentru coruptia de la noi, pentru distrugerea vietii noastre si
a istoriei noastre, pentru reforma economica prost aplicata sau pentru
ingrozitoarele conditii pe care multi dintre romani le suporta. Toate aceste
faradelegi au fost comise de politicienii nostri, care se pretind cu totii
buni romani. Unii dintre ei au facut-o fiindca nu puteau mai mult,fiindca
erau prizonierii unei ideologii criminale. Altii au facut-o din
incompetenta. Dar rezultatul este acelasi: sursa acestor boli este in noi.
Si sursa salvarii noastre se afla tot in noi.

Romani ,
Am facut un legamant in fata voastra acum saizeci de ani. Este un legamant format din putine cuvinte: am promis sa-mi leg viata, scurta sau lunga, de apararea intereselor voastre, de independenta si prosperitatea Natiunii noastre.
Desi in ultimul deceniu am fost impiedicat sistematic sa-mi tin
legamantul, am incercat sa-l respect cat am putut mai bine si voi continua
sa o fac si in viitor. Acum, cand sarbatorim scurgerea celui de-al doilea
mileniu de la nasterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, vreau sa reafirm
acest legamant, in numele meu si al Familiei mele. Ramanem in slujba
voastra, in toate timpurile.

Vom face tot ce este in puterile noastre pentru a sustine interesele nationale. Vom sustine orice om politic, indiferent de
inclinatia lui ideologica, atata vreme cat el sau ea va ramane angajat in
respectarea drepturilor omului si a libertatilor individuale, in eliminarea
coruptiei, in protejarea tuturor romanilor, indiferent de afiliatia lor
etnica, in reformarea economiei si in restaurarea dreptului de proprietate,
in integrarea Romaniei in familia europeana a natiunilor. Dar orice om
politic care se indeparteaza de la aceste principii va avea opunerea noastra implacabila. Chem pe toti romanii sa ni se alature in aceasta lupta in anii care vin.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Cuvântarea MS Regelui Mihai din 21 decembrie 1999 (10 ani de la căderea bolșevismului în România n.r.)

Doamnelor si domnilor

Se împlinește un deceniu de la caderea comunismului in Tara noastra. Familia mea si cu mine tocmai ne-am intors de la Timisoara, unde ne-am inchinat pentru cei care au cazut in Decembrie 1989. Sunt deplin constient de indoielile, dificultatile si nereusitele de atunci incoace. Dar poate ar merita sa amintim unele impliniri. In 1989, expertii internationali erau de parere ca romanilor le place dictatura, ca ei nu ar face niciodata nimic pentru a-l inlatura pe Ceausescu: "mamaliga nu explodeaza" era zicala favorita in acel moment. Noi stim acum altceva: ca romanii iubesc libertatea tot atat de mult ca oricare alta natiune civilizata si ca valul de democratie care a strabatut Europa in 1989 ne-a strabatut si pe noi. Fiecare dintre voi are o amintire personala din acele zile clocotitoare. Amintirea mea - de la distanta exilului - este aceea a milioanelor de fete luminoase fluturand steagul fara simbolul comunismului. Cei care au sustinut ca revolutia a fost numai impotriva lui Ceausescu, nu a comunismului, ar trebui sa-si aminteasca aceasta imagine. Decembrie 1989 nu apartine catorva politicieni. Fructele acelui Decembrie apartin tuturor. Oamenii si-au dat viata in numele viitorului, pentru noi toti. Deci sa fim cu totii ceva mai plini de umilinta: adevaratul erou este Natiunea Romana. Am cunoscut - mai mult decat oricare - experienta trista a falsificarii istoriei. Nu ma gandesc la inventiile despre mine sau Familia mea, fiindca le cunosc prea bine. In ultima instanta, Carol I sau Ferdinand vor fi pomeniti ca mai buni romani decat Ana Pauker sau Gheorghiu-Dej. Dar ma opun categoric oricarui politician care isi aroga o responsabilitate speciala pentru Decembrie 1989.

Ultimii 10 ani

Doamnelor si domnilor, a privi catre trecut este o preocupare nobila. Dar a privi catre viitoreste o necesitate. Nu mai e nevoie sa va spun ca ultimii zece ani au fost un amestec de framantare si deziluzie, de speranta si deceptie. Primii ani dupa caderea comunismului, poporului i s-a spus ca se poate face reforma economica fara suferinta; am sfarsit cum e mai rau: si fara economie reformata si suferinzi. Uneori au fost folosite lozinci ieftine. Multe din problemele acestea au disparut, dar multe au ramas. Actuala randuire constitutionala nu functioneaza bine. Va rog sa nu "fugiti" din aceasta camera si sa transmiteti ca am cerut revizuirea Constitutiei: nu fac altceva decat sa atrag atentia asupra lacunelor ei. Desigur, e usor de spus ca avem nevoie de politicieni mai buni, mai capabili, avem nevoie, asa cum are nevoie orice democratie. Dar acesti politicieni trebuie sa se bizuie pe o structura care functioneaza, pe institutii ale Statului care sa poata lucra. Nu trebuie sa fii monarhist ca sa intelegi ca nu e nici o deosebire de putere intre cele doua Camere ale Parlamentului, ca uneori e greu sa treci o lege fara "ordonanta de urgenta", ca ministerele nu stiu ce trebuie sa faca si ca o mare parte a timpului este pierduta in lupte personale dintre diferiti politicieni. Privatizarea ba se misca, ba se opreste, investitorii straini se tem sa vina, inflatia continua, restituirea proprietatilor este blocata. Nu ma indoiesc de intentiile clasei politice. Dar ma indoiesc de abilitatea ordinii politice actuale de a aduce prosperitatea si stabilitatea de care avem nevoie.

Despre coruptie (n.r.)

Nu critic nici un politician in particular. Si aceasta nu din delicatete, cum au spus unii, nici din bunatate, nici din indiferenta. Nu o fac pentru ca nu aceasta este menirea mea. La urma urmei, toti verii mei, Regii din Europa, sunt in situatia de a convietui cu oricare dintre partidele care castiga alegerile. Asa ca eu nu ravnesc locul nimanui. Dar eu trebuie sa ma impotrivesc categoric la orice situatie care ameninta binele Natiunii. Eu nu cer sa avem grija de tinerii nostri si de batranii nostri din motive electorale sau fiindca fac parte dintr-un program politic, ci fiindca vreau binele lor. Situatia copiilor si a batranilor este pur si simplu inacceptabila. Nu cer inapoi bunurile mele furate pentru ca vreau o viata de lux, ci fiindca e drept ca hotia sa fie oprita, si nu incurajata. Fiecare om are dreptul sa stea in Tara lui, in casa parintilor si bunicilor lor si sa nu-i fie frica de ziua de maine. Romanii trebuie sa stie ca stau intr-o tara in care hotii nu au ce cauta. Toate acestea le spun in numele dreptatii, si nu din interese electorale. Trebuie sa ne gandim la adevar, si nu la avantajul politic Stiu foarte bine ca trecerea de la un sistem totalitar si aberant la democratie este foarte grea si cere multa intelegere si toleranta. Dar a ierta nu inseamna a uita. Noi trebuie sa ne gandim la Adevar, si nu la avantajul politic. Scopul unui partid politic nu este atins cand intruneste majoritatea voturilor, ci cand isi indeplineste promisiunile fata de Natiune. Multi dintre cei care ma ascultati acum, ca si multi din cei care vor citi cuvintele acestea in ziare, ati trecut pragul casei mele si stiti cum traiesc eu de cincizeci si doi de ani de zile. Felul acesta de a trai nu se datoreaza numai lipsurilor materiale, ci si felului in care suntem educati in Familia noastra. Asa am invatat de la mama mea, Regina Elena, si de la bunicii mei, Ferdinand si Maria. Asa au invatat si copiii nostri, si nepotii nostri. Coroana Romana este o mandrie pentru istoria nationala. De ce unii striga impotriva ei, iar altii se ascund din calea eiț Eu am timp sa astept acest raspuns. Nu ma grabesc, fiindca nu ma asteapta patru ani de mandat. Iar cand eu nu voi mai fi, urmasii mei vor astepta raspunsul. Iar celor care spun ca institutia pe care o reprezint este depasita, as vrea sa-i intreb: ati vazut vreo monarhie europeana in care oamenii mor de foame, nu au caldura sau li se confisca bunurileț Ati vazut vreun monarh acuzat de trafic de tigariț Vreau sa va spun clar, pentru a nu fi inteles gresit: sustin eforturile domnului Constantinescu pentru eliminarea coruptiei din Romania.

Declinul si instabilitatea (n.r.)

Ma doare sa vad ca romanii o duc rau, din ce in ce mai rau. Nu e drept ca un popor atat de talentat si harnic sa se zbata in lipsuri si tristete, nici o speranta in ziua de maine. Clasa politica e raspunzatoare de aceasta realitate, indiferent de cine este la putere. Iar eu trebuie sa iau o atitudine fata de nedreptati, fie ca sunt acasa sau in exil, fie ca le place unora sau nu ceea ce afirm. Critica mea e adresata direct intregului sistem, care prin felul in care e creat impiedica democratia. Acest sistem a fost conceput de oameni care au crezut ca nu trebuie sa pastram nimic din ceea ce Romania a avut inainte de comunism. Sunt foarte dezamagit de intreaga clasa politica, fiindca pare sa nu inteleaga ca a lucra inlauntrul acestui sistem este un exercitiu sortit esecului. Nu avem nevoie de o revolutie fara sfarsit. Marx si asociatii lui credeau in asta. Noi trebuie sa desavarsim Revolutia din 1989.
E adevarat ca ne-a cam ocolit norocul in acesti zece ani. Caderea comunismului a venit o data cu o criza economica in vest. Guvernele europene au fost atente la problemele lor si au ignorat schimbarile importante din Europa centrala. Au fost nu unul, ci trei razboaie in Balcani. Comunitatea internationala nu s-a interesat de romani. Totusi, prezicerile sumbre ale specialistilor occidentali au fost, din nou, eronate. Noi nu am izbucnit nici o violenta. Nu am fost inghititi de razboaiele din Balcani. Am suferit pierderi economice teribile ca urmare a acestor razboaie, dar am ramas loiali partenerilor din vest, fara sa primim nici o recompensa financiara. Nu am cazut in violente etnice. Nu am mers la razboi impotriva vecinilor nostri: unele din cele mai bune relatii militare pe care le avem acum sunt cu Ungaria, de exemplu. Toate aceste impliniri - care sunt reale - sunt in beneficiul tarii noastre, nu pentru a fi pe plac guvernelor straine. Avem dreptul sa asteptam recunoastere si, finalmente, am obtinut-o in aceasta luna. Ceea ce Uniunea Europeana a decis la Helsinki este un adevar istoric pentru prima oara de cand am devenit un stat independent, avem promisiunea solemna de a avea dreptul sa fim membru egal al acestei institutii continentale, fara obiectii sau limitari. Ca aceste promisiuni solemne sa devina realitate, este ceva ce in ultima instanta se afla in mainile noastre. Prin urmare, a intarzia orice avansare catre reforma politica si economica nu e numai o crima pentru cei care traiesc azi, dar si o crima pentru generatiile viitoare. Nu exista nimic care sa ne impiedice sa devenim membri egali ai familiei Natiunilor europene, nimic afara de noi insine. Anul viitor trebuie sa-i ajutati pe romani sa reflecteze asupra alegerii lor: viitorul sau o intoarcere catre un recent trecut nenorocit. Stiu ca, in cele din urma, toti romanii vor triumfa.

Doamnelor si domnilor, prima data ne-am intalnit in aceeasi componenta, acum doi ani, pentru a marca cincizeci de ani de la ceea ce unii numesc abdicarea mea, dar pe care eu prefer s-o numesc sfarsitul vocatiei istorice a Romaniei. V-am spus atunci ca am facut o promisiune solemna catre poporul nostru ca am sa il protejez si am sa sustin interesul lui, pe cat sta in puterile mele. Nimeni nu ma va opri sa respect acest legamant. Pentru mine nu este o chestiune de mandrie sau cautarea unui rang, ci o chestiune de onoare, aceasta calitate care e atat de rara in ziua de azi. Stiu ca fiica mea, Principesa Margareta, impartaseste aceste convingeri si aceeasi hotarare. Si stiu ca, in cele din urma, toti romanii vor triumfa. Acum, cand ne pregatim sa intram intr-un nou mileniu si incepem cel de-al treilea secol al existentei noastre independente, trebuie sa ne amintim ca am reusit sa invingem multe greutati in trecut, si sigur o vom face si de acum incolo. Va multumesc inca o data pentru prezenta voastra si va doresc "Craciun Fericit!".
(Titlurile apartin Curierului Conservator)

Mesajul de Anul Nou 30 decembrie 1997

Doamnelor si Domnilor,

În 1887 acum aproape o sutá zece ani, România era confruntatá cu primele sale serioase crize politice interne. Putem recunoaste usor astazi o parte din motive: Guvernul lui Bratianu era paralizat de diviziuni interne. Era o nevoie urgentá de a reforma agricultura. Liderii politici erau suspectati de coruptie si nepotism, opozitia ameninta cu retragerea din Parlament si existau acuzatii cá unii politicieni si jurnalisti lucrau pentru puterile stráine, în particular pentru Rusia. Unii dizidenti tineri spuneau cá Regele Carol I sustine guvernul lui Bratianu. Ei s-au grupat si împreuna au lansat un slogan: "Capul statului va trebui sa SE plece, sau SA plece"! Regele Carol I a refuzat ambele variante, iar Romania s-a consolidat, economia ei a prosperat si, sub domnia bunicului meu, Ferdinand, Natiunea s-a unit intr-un singur stat. Exemplul ilustrilor mei predecesori a fost întotdeauna în acelasi timp un motto pentru mine: Când e vorba de interesele si principiile nationale, nu-mi plec capul. Si, în masura în care depinde de mine, nu plec din Tará . (...)

Unii sustin cá, dacá nu l-as fi înlaturat pe Antonescu in 1944, România ar fi semnat un tratat de pace cu Aliatii si ar fi putut evita ororile care au urmat. Putem oare sustine in mod serios cá Uniunea Sovieticá, care a câstigat razboiul în est împotriva trupelor germane, ar fi putut fi opritá sá controleze statele din sudul Europei, in fata armatei noastre, oricât de bravi ar fi fost soldatii româniț Actul de la 23 august a avut loc pentru ca am înteles cá este singurul pas esential pentru a opri întreaga distrugere a Tárii si anihilarea noastrá ca stat. S-au salvat zeci de mii de vieti de români de la o moarte inutilá. Nu am putut opri România de la cáderea în mâinile sovieticilor. Dar acelasi lucru s-a întâmplat cu Ungaria, care a luptat pâna a fost înfrântá, cu Polonia si cu Cehoslovacia care erau considerate aliati ai Uniunii Sovietice, si chiar în Bulgaria, care a rámas neutrá cea mai mare parte a rázboiului. Adevárul tragic este cá am pierdut controlul asupra propriei noastre independente din 1933, când Hitler a venit la putere. Noi nu am vrut nici fascism, nici rázboi, nici comunism. Dar a trebuit sá suferim toate aceste boli una dupa alta. Ca sef al statului, rolul meu era sa ameliorez efectele acestor boli si sá câstig timp, în speranta cá o nouá Europa va veni în ajutorul nostru. Imediat dupá razboi, toate tárile mari europene, inclusiv Franta si Italia, au avut guverne de uniune nationalá, în care comunistii au gásit loc si s-au grábit sá facá noi constitutii. În România, primul meu pas a fost sá evit o astfel de solutie. Constitutia din 1923 a fost repusá în functiune, ca bazá legalá de functionare a statului nostru, si un guvern a fost numit cu singurul scop de a asigura alegeri libere. Nu a fost o naivitate. Stiam cá promisiunile sovietice, cuprinse în armistitiul semnat cu noi, nu puteau fi crezute. Dar merita orice efort de a întârzia stabilirea dictaturii comunismului. România a fost ultima Tará din centrul Europei unde sovietele si-au consolidat controlul, mult dupá ce independenta Poloniei sau Cehoslovaciei s-a spulberat. Dupá discutiile pe care le-am avut la Londra in noiembrie 1947 mi-a fost limpede cá nici Marea Britanie, nici Statele Unite nu erau gata sá ridice un deget ca sá ne salveze. Am hotarât sá má întorc pentru a fi cu poporul meu cât mai mult posibil. Nu am un merit pentru aceste actiuni: Am facut numai ceea ce am crezut cá poate fi bun pentru Tara. (...)

Alegerile de anul trecut (1997 n.r.) au fost un credit pentru Tará si un mare pas înainte pentru consolidarea democratiei în România. Este o plácere sá întâmpin azi ministri din guvern printre invitati. Sunt sigur ca nu toti împartasesc vederile mele despre trecut, prezent sau viitor. Dar faptul cá au acceptat sá fie prezenti este o dovadá ca ne-am întors la normalitate, la o modalitate civilizatá de a ne comporta. Nu trebuie sá vá spun cá anul care trece a fost greu. Desi nu má pronunt în materie de politicá, vá rog sá-mi permiteti sá subliniez pentru toti românii trei împliniri ale acestui an: Ultimele alegeri au arátat cá atunci când românii au devenit democrati, ei nu au mai vrut sá fie si "originali". Ei au vrut sá fie normali, ca ceilalti europeni. A doua împlinire a fost aceea cá, pentru prima datá dupá atâtea decenii, s-a produs o alternantá politicá. Transferul de putere care a avut loc anul trecut a dat opozitiei sansa de a guverna. Si, în sfarsit, fundamentul reformei economice este acum la locul lui. Stiu cá sunt diferente privind si viteza, si detaliile reformei. Dar fiecare din guvern e de acord ca proprietatea privatá este baza acestui proces, ca rolul statului in activitatea economica trebuie redus si cá restituirea proprietátilor furate de comunisti ramâne o chestiune urgentá. (...)

Ar fi fost mai usor sa privesc catre trecut, sá vá relatez despre cum a fost România la sfârsitul razboiului sau sá vorbesc despre ce-am fi devenit dacá n-am fi suferit plaga comunismului. Dar sunt aici cu voi astazi pentru ca am convingerea cá aceasta este datoria mea, vocatia si misiunea mea. Am intentia sa fac tot ce pot sa ajut la vindecarea vechilor rani si sa promovez Romania noastra de azi in lume, sa contribui la consolidarea statului nostru. Cum am spus si in 1989, nu am alta misiune si nu cer nimic din ce nu este al meu, inclusiv nationalitatea mea româná. As vrea sá vá anunt astázi, într-o manierá mai mult formalá, cá exilul a luat sfârsit. In afará de raspunderile pe care le va avea în lume, Familia mea va încerca sa fie in România cât de mult posibil. Privesc acest act ca pe un simbol, nu numai pentru mine, dar pentru întreaga Natiune. Asa cum plecarea mea acum cincizeci de ani a marcat începutul unei dictaturi oribile, tot asa intoarcerea mea de azi trebuie sá confirme sfârsitul acestui calvar. Chem pe toti românii care tráiesc azi departe sa urmeze exemplul meu. Într-o patrie liberá si democraticá nu existá exil. (...)

Privind cátre viitor, simt cá trebuie sá vá împártásesc astazi o decizie pe care am luat-o recent. Când a fost scrisá Constitutia din 1923, pe care am repus-o în drepturi la sfârsitul rázboiului si pe care comunistii au înláturat-o acum cincizeci de ani, femeile nu aveau foarte multe drepturi si erau excluse de la succesiunea la Tron. De atunci multe s-au schimbat. Femeile acum voteazá si sunt alese în pozitii de mare responsabilitate peste tot. Cele mai multe democratii europene au facut de mult aceste schimbári. Constitutiile monarhiilor moderne au fost si ele modificate, nu numai pentru a permite femeilor dreptul la succesiune, dar si pentru a permite primului náscut, indiferent de sex, sá succeadá la tron. Nu am sugerat niciodatá cá traditiile noastre ar trebui pástrate împotriva realitátilor prezente. În acest spirit, vreau sá vá spun cá doresc ca prima mea fiica, Margareta, sá succeadá în toate drepturile si prerogativele mele când Atotputernicul va decide cá mi-a sosit clipa. Nu am crezut niciodata cá Românii au nevoie de zeci de ani ca sá revina la normalitate, cum unii sociologi au sugerat. Sunt sigur cá Margareta va fi înconjuratá cu afectiune si încredere, în acelasi fel în care au fost înconjurate Reginele Elisabeta, Maria si Elena, cu aceeasi afectiune si sperantá cu care a fost inconjuratá, alaturi de mine, Regina Ana. Statutul Familiei va fi amendat in consecinta in viitorul apropiat. Constient de responsabilitatile mele constitutionale, pun soarta ei si a mea, ca intotdeauna, in mainile poporului roman. Finalmente, poporul va decide ceea ce eu doresc astazi. Dar cred cá întelegeti de ce acum, si nu în alta zi, am dorit sa va impartasesc punctul meu de vedere. (...)

Doamnelor si Domnilor! Nu vreau sá sfârsesc aceastá seará împovárat de tristetea trecutului. Ziua aceasta nu e tristá. Acum cincizeci de ani, când îndepártarea mea fortatá a fost facutá cu amenintarea ca vor fi ucisi o mie de studenti si ca va începe un razboi civil, comunismul aparea ca o fortá a viitorului. A fost la modá si în vest, si a promis un viitor strálucitor. Dupá cinci decenii, toti cei care m-au îndepártat pe mine si au aruncat pagini nobile la "lada de gunoi a Istoriei" sunt ei însisi acolo. Este un miracol, si noi datorám acest miracol copiilor nostri, ai tuturor. Este deci datoria noastrá sá împlinim ceea ce ei au început. Vá amintesc ce a spus Take Ionescu, marele nostru politician: "Sá názuim a ajunge mai sus decât ceea ce suntem, dar sá nu uitám ceea ce am fost si sá nu calomniem ceea ce suntem".

Asa sá ne ajute Dumnezeu!

 

 

 

 

Publicitate

 

 

 

O hârtie fără valoare

Hârtia
Așazisul "act" prin care se "atestă" abdicarea Regelui României Mihai I este o hârtie lipsită de orice valoare juridică. Actul a fost semnat de MS Regele Mihai pe 30.12.1947, sub amenințarea armei din partea "Prim Ministrului" Groza Petru (mason de frunte, exponent vizibil al republicii dâmbovițene). Dar nu numai atât! O unitate militară Tudor Vladimirescu încercuise arealul Palatului Regal, unde se găseau mii de studenți români stând în frig, veniți pentru a-l sprijini pe Rege (aici există încă martori oculari).

Condiția pusă era clară, or Regele semnează actul or tinerii vor fi pe loc măcelăriți de către trupele marxiste! Tu ai fi decis oare alfel decât să semnezi acestă fițuicăț Nicicum! Orice act semnat sub amenințare și teroare nu are nicio valoare juridică, nicăieri în lume. Statutul legal de Monarhie de facto a României este deci absolut clar, fie și numai din punct de vedere al legalității.
Români arătați că aveți caracter și conștiință, că aveți responsabilitate istorică, arătați că vă meritați locul geografic și istoric, sau vreți să trăiți veșnic ca sclavi fără pic de omenie și demnitate?!

Citate:

"Nu dorim să ne implicăm în viața politică. Putem face, poate, mai mult fără să fim implicați direct în politică. Politica noastră este România, și nimic altceva!"

MS Regele Mihai I


Casa Hohenzollern King Michael of Romania, HRH Anna, HRH Princess Margareta

 



Prințul Nicolae, un posibil și probabil urmaș la Tronul României. Speranța primenirii.

Precizări importante despre posibilitățile de contact


Aceste pagini nu sunt "oficiale" și nu avem nicio posibilitate de a vă îndruma sau ajuta cu altceva decât materialele informative publicate aici. Detalii suplimentare în pagina "Redacția". Adresele de contact sunt:


Casa Majestatii Sale Regelui
Palatul Elisabeta
Sos. Kiseleff 28
RO-011347 Bucuresti România
e-mail: casamsregelui-la-palatulelisabeta.ro

Secretariatul Majestatii Sale Regelui
Palatul Elisabeta
Sos. Kiseleff 28
RO-011347 Bucuresti România
e-mail: secretariat-regal-la-palatulelisabeta.ro

Cabinetul Altetei Sale Regale Principesa Margareta
Palatul Elisabeta
Sos. Kiseleff 28
RO-011347 Bucuresti România
e-mail: cabinet-principesa-la-palatulelisabeta.ro

( pentru mesajele electronice vă rugăm să înlocuiți -la- cu semnul arond!)


către saitul oficial al Casei Regale, Familia Regală a României

către saitul oficial al ASR Prințul Radu de Hohenzollern

Un om modern și dinamic nu se poate lipsi azi de "blogul nostru cel de toate zille", așa precum nici ASR Principele Radu.

către blogul ASR Principele Radu de Hohenzollern Veringen (E chiar de vizitat, mai interesant și mai puțin "bățos" sau polemic decât site-ul Prințului!)

ASR Pințesa Margareta cu ASR Principele Radu
ASR Prințesa Margareta și
ASR Principele Radu

NIHIL SINE DEO este temelia României adevărate! Cele două republici care ne stăpânesc azi, din București și Chișinău, sunt o impostură, sunt ilegalitate din toate punctele de vedere. Ce sunt aceste două republici pe care ni le impun oligarhii și neobolșevicii de la putere? O mare Minciună! Republica "românească" e de fapt o lovitură de stat, un act de ocupație străină, o construcție hidoasă. În numele acestor republici s-au săvârșit cele mai inumane și mai hidoase crime din istoria României, republica nefiind decât o rămășiță anacronică a comunismului. Acest sistem republican este azi motivul principal al corupției și incompetenței, fiind în mod continuu un generator de blocaje ce duc invariabil către crize politice majore. Se vede asta la orice pas și în orice situație oameni buni: republica e depășită, lipsită de performanțe, neavând niciun viitor în Romania! Nici la București și nici la Chișinău!

De ce nu sunteți informați corect despre geneza sistemului republican? De ce nimeni nu acuză lipsa de substanță și profesionalism a pseudo-instituțiilor republicane din România de azi? De ce sunteți intoxicați de 60 de ani numai cu propagandă, diversiuni și calomnii?

Calomniile nu sunt informație! Români, studiați cu atenție istoria României, de fiecare dată când se pune problema Monarhiei. Monarhia e o chestiune de Drept și Onoare, nu are ce căuta în mâinile sau gura mahalagiilor și neo-bolșevicilor.

Nu acceptați gunoaiele care vi le aruncă massmediile republicane, sub masca informației sau a "adevărului istoric". Azi accesul la informație este liber și cu un minim efort, orice copil își poate imediat da seama că republica "românească" nu este decât un sistem de mituri, minciuni, de propagandă, control și diversiuni ! La ce bun mai cărați în spinare un asemenea gunoi al istoriei naționale?

Cereți ACUM adevărul și acționați cu demnitate!

Trăiască monarhia în România!

Citate:

''Orice ar fi să ne aducă viitorul și oricât de mult ar trebui să suferim, nu încetați a cultiva ceea ce a fost și trebuie să rămână specificul sufletului românesc: credința, vrednicia, setea de libertate și dreptate precum și omenia cea mai deplină față de semeni.''

- MS Regele Mihai I al României.

+++++++++++++++++++++

"Numai un Principe străin, după părerea mea, poate chezășui viitorul României."

-Alexandru Ioan Cuza într-o scrisoare către generalul N. Golescu.

+++++++++++++++++++++

"In fruntea neamurilor, deasupra elitei, se află Monarhia. Resping republica. În istorie s-au văzut monarhi buni, foarte buni, slabi sau răi. Unii s-au bucurat de onoruri și de dragostea popoarelor pâna la sfârșitul vieții, altora li s-a tăiat capul.

N-au fost, deci, toți monarhii buni. Monarhia a fost însa întotdeauna bună. Nu trebue să se confunde omul cu instituția, tragându-se concluzii false."

- Corneliu Z. Codreanu în cartea "Pentru Legionari" pag. 399 ediția princeps.

+++++++++++++++++++++

 

Salt către resurse suplimentare

De aici puteți încărca Imnul Regal în format MIDI. Fișier de numai 4 Kb.

Alte pagini independente interesante, de tipul "grass roots" sunt cele de aici, întreținute de Adi Cernea, un alt pionier al cauzei monarhiei în România. Nu sunt actualizate așa de des, dar au materiale inedite.

Aici către situl oficial al celei mai prestigioase monarhii din lume cea din Marea Britanie Aceste pagini sunt practic imposibil de întrecut, atât din punct de vedere al conținutului cât și al funcționalității sau al estetismului adecvat. Dar se știe: Ei britanicii au și de unde, au și cu cine, au și pentru cine, mai au și de ce...

Prințul Charles

Aici către cea mai interesantă personalitate: Prințul Charles. Personalitate interesată deoarece are o viziune clară despre viitor și rolul monarhiei, interesantă pentru că știe să se țină la distanță de cămăruțele ascunse ale franc-masoneriei ticăloase, interesantă deoarece înțelege constituția morală și sarcinile imperioase ale omului de mâine. Sait foarte interesant, nu cu vorbărie goală ci cu un palmares de realizări incredibile!!

Un sait clar, concis despre monarhia activă din Regatul Unit (Britania, Scoția), cu imagini, genealogii, organizații. Date interesante, cu trimiteri către toate marile case nobiliare.

O serioasă inițiativă cetățeneasecă tip forum, pentru sprijinirea monarhiei (capetiene) în Franța. Titlul exact: Association France Royaliste La tradition capétienne au service du pays réel Royalisme et chrétienté Patrimoine royal français. Pentru îndreptarea enormei crime și greșeli istorice din 1789, anul de nașterii monstrului republican de pe Sena.

Imnul Monarhiei Franceze
Una dintre cele mai fastuoase și mișcătoare
compoziții de acest gen, ce reflectă pe deplin
această instituție, care, după aventurile
impostoare republicane, va reveni certamente
la cârma marii națiuni.

Monarhia Franceză redevine un model și un ideal
pentru tinerii francezi, a căror existență este azi
terfelită și abuzată de către instituțiile republicane.

 

 

Salt către resurse bibliografice

Aici direct către volumul Christian Power In The Age Of Revolution de Vladimir Moss (Engleză). Despre forța Creștinismului într-o eră a revoluțiilor, începând cu sinistra revoluție franceză din 1789, până la comuna din Paris.